Tendinte social media marketing 2021

#1: SEO genereaza vizibilitate organica pe Instagram

Instagram va deveni o platforma mai prietenoasa in privinta cautarilor; prin introducerea de cuvinte-cheie in campul de cautare, vor aparea filmulete, profiluri si postari relevante.

Este de asteptat ca asta sa creasca vizibilitatea postarilor.

Recomandari: folosirea de cuvinte-cheie in textele afisate; continut relevant pentru nisa careia se adreseaza (contul); deveniti fani ai unor conturi similare; adaugati un indiciu reprezentativ in bio.

Pentru a concura cu cresterea in popularitate a TikTok, Instagram a lansat Reels, o noua forma de continut video de 15–30 secunde, care sa atraga rapid atentia intr-o maniera creativa si distractiva. Cele de 15 secunde sunt mai de succes.

Adaugati si text pe langa continutul video spre a creste timpul in care este vizualizat si ceva interesant care sa determine fanii sa salveze sau sa distribuie materialul. Vanessa Lau – expert in dezvoltarea comunitatilor online; cursul ei se numeste „The BOSSGRAM Academy”, iar podcast-ul: Turn Your Followers Into Clients.

 

#2: Reels amplifica expunerea organica pe Instagram

Tendinta spre continut video scurt este cea mai clara. S-a mai intamplat astfel cand a aparut optiunea Stories. Interactiunea si numarul de afisari ale postarilor au scazut, atentia utilizatorilor orientandu-se spre continutul disponibil pentru 24 de ore. Odata cu Reels, numarul de afisari e de 10x mai mare decat pentru celelalte tipuri de continut.

Optiunea Reels permite adaugarea de text si muzica. (Textul poate sa apara si sa dispara in functie de ritmul melodiei. Este disponibil si un efect Green Screen: acesta ofera posibilitatea de a distribui poze, capturi de ecran sau filmulete. Pozele pot fi imagini „inainte-si-dupa”, spre a ilustra diferenta pe care o face produsul/serviciul oferit. Capturile de ecran pot fi, de ex., raspunsuri la intrebarile primite prin email). Elise Darma – expert marketing pe Instagram; cursurile ei: Story Vault si InstaGrowth Boss.

#3: Magazinele fizice adopta schimbarea trecand la vanzare online pe Instagram

Pentru a se adapta schimbarii, afacerile locale e necesar:

  • sa sondeze clientii spre a le determina nevoile si asteptarile reale in privinta ofertei online
  • sa analizeze si sa testeze diverse platforme video spre a o identifica pe cea potrivita
  • sa colecteze date de contact de la clienti spre a se asigura ca pot fi in legatura oricand
  • sa se inregistreze pe Instagram si Facebook shopping pentru a face legatura spre produse prin postari

Toate brand-urile ar trebui sa ia in calcul urmatoarele:

  • sa seteze reclame de retarget-are. Majoritatea celor ce acceseaza site-ul nu va cumpara din prima. Implementarea strategiei de retarget-are va asigura ca ii puteti atrage mai tarziu si creste veniturile.
  • considerati experienta utilizatorilor o prioritate. Daca website-ul se incarca incet, nu este optimizat pentru mobil, are un proces de incheiere a vanzarii greoi sau nu sunt clauze referitoare la livrare si retur al produselor, e timpul sa rezolvati toate astea. Orice inconvenient poate reduce considerabil rata de conversie.

Este o zona in continua evolutie. 2021 anunta schimbari majore. Alex Tooby expert in strategie pe Instagram; cursul ei se numeste „The Instagram Ivy League.

 

#4: Brand-urile trebuie „sa se umanizeze”

Afacerile „smart” inteleg ca a fi transparente, autentice si chiar vulnerabile este noul „smart” in marketing (in 2021, in orice caz). Oamenii se conecteaza cu (alti) oameni. Aceasta inseamna ca brand-urile trebuie sa fie personalizate de o maniera care sa dezvaluie pe cine reprezinta si ce anume sustin. Michael Stelzner, fondator Social Media Examiner, autor al cartii Launch and Writing White Papers.

 

#5: Succesul publicitatii pe Facebook este legat de asocierea cu stadiul in care se afla consumatorul

Piata online continua sa devina tot mai saturata, iar costurile publicitatii pe Fb cresc, astfel ca revenirea la aspectele fundamentale ale derularii de campanii pe Facebook si Instagram va fi esentiala pentru succes.

Decisiva pentru acest succes va fi evaluarea cu acuratete a stadiului in care se afla consumatorul si a „valorii medii” a acestuia, astfel incat sa stiti cat puteti cheltui pentru un potential client ramanand profitabili. Analizati datele clientilor pentru a sti bine cum ati atras potentialii clienti, cat timp a trecut de la atragerea unuia si prima achizitie si cat cheltuie clientul mediu pentru produsele/serviciile voastre.

Intrucat Facebook favorizeaza optiunea Reels a Instagram, e de presupus ca reclamele video vor converti mai bine decat imaginile. Am testat recent reclame ce constau in: imagine cu sunet, imagine statica, imagine dinamica si video si am descoperit ca reclama video genereaza conversii la costuri cu pana la jumatate mai reduse decat celelalte. Emily Hirsh, fondator Hirsh Marketing, agentie specializata in vanzarea de produse digitale de catre influencer-i si coach-i.

 

#6: Strategiile flexibile „cheia” succesului reclamelor Facebook

De regula, cei care se promoveaza pe Facebook observa o reducere semnificativa a costurilor publicitatii (CPM) odata ce nu mai este viabil pentru consumatori sa comande online sau sa cumpere direct din magazine cadouri de sarbatori.

Dupa Sarbatori, achizitiile tind sa vireze dinspre cadouri spre lucruri ce tin de dezvoltarea proprie. In conditii obisnuite, consumatorii se orienteaza spre cumparaturi ce au menirea sa le imbunatateasca viata, pe masura ce isi iau anumite angajamente pentru Noul An si se straduiesc sa le indeplineasca.  Unele afaceri B2B mizeaza pe oferirea de reduceri consistente spre a incuraja achizitii in volum mare, astfel ca firmele sa datoreze impozite mai mici (scade suma pentru care trebuie sa plateasca, investiile fiind inregistrate contabil la cheltuieli).

Cel mai bun sfat al meu este triplu: 1) asigurati-va ca ati inteles aspectele fundamentale ale publicitatii pe Facebook astfel incat sa va puteti adapta strategia corespunzator, 2) fiti cu un pas inaintea impactului pe care restrictiile din considerente de confidentialitate le vor avea asupra monitorizarii utilizatorilor (si implicit asupra publicitatii) si 3) fiti flexibili. Miracle Wanzo expert in publicitate pe Facebook si co-fondatoare Discovery Marketing, agentie de servicii tehnice publicitate Facebook.

#7: Sub aspect creativ, publicitatea pe Facebook devine mai putin statica si favorizeaza „aerul pozitiv”

Tendinte in materie de creativitate:

Imagini dinamice (GIFs): GIF-urile s-au dovedit esentiale pentru cei de nivel intermediar si avansat care se promoveaza si-s foarte usor de realizat (ex: Giphy.com); se incadreaza la continut video si pot fi folosite pentru retarget-are.

Continut generat de utilizatori (UGC): Uneori cel mai creativ si convingator continut e generat direct de catre actualii consumatori sau clienti. Tot mai multi marketer-i realizeaza puterea UGC si incearca sa gaseasca modalitati inspirate sa incurajeze asta in randul bazei de consumatori, spre a putea folosi apoi materialele in marketing. Continutul UGC include de la testimoniale, la postari tip Reels amuzante si concise despre cum poate fi folosit un produs sau serviciu. E necesar sa existe acordul utilizatorilor pentru ca acestea sa poate fi preluate in mesaje proprii sau campanii de marketing.

Colaje: au o revenire remarcabila. Atrag atentia si incurajeaza utilizatorii sa se opreasca din derularea postarilor si sa le vada.

Reclame cu mai mult text: odata ce Facebook a renuntat la regula de 20% (text) pe platforma sa – o renuntare neoficiala, dar valabila cata vreme cei ce se promoveaza o fac prin texte mai consistente. Un ex.: mesajele cu citate, un succes pe Instagram, pot fi incercate si pe Fb.

Pont bonus: 2021 sa speram ca va fi mai senin ca stare de spirit colectiva; este de presupus ca mesajele care mizeaza pe acest tip de continut vor avea sansa mare de reusita.

Dar toate trebuie testate, pentru a va asigura ca sunt rentabile ca investitie. Din moment ce algoritmul folosit favorizeaza continutul nou, de ce nu ati incerca aceste tehnici?! Tara Zirker expert in promovare pe Facebook si fondatoare Successful Ads Club

#8: Personalitatea devine „cheie” in cresterea vizibilitatii pe YouTube

Diferentierea este vitala pentru a te vedea si a ajunge la publicul vizat.

Pe masura ce YouTube devine saturat de tematici de nisa, devine mai axat si pe „personalitate”. Iar asta inseamna: modul cum te prezinti, cum explici concepte etc.

Axandu-te pe ceea ce te face diferit si integrand asta in ce expui pe canalul YT din prima, faciliteaza atragerea si loializarea unei noi audiente pe YouTubeSalma Jafri specialist in strategie si continut video

#9: Cultura LinkedIn se axeaza pe transparenta conversatiilor

Anul 2020 a fost unul remarcabil pentru LinkedIn. Platforma a lansat LinkedIn Live, Evenimente, Sondaje si Stories. Anul ce vine, marketer-ii trebuie nu doar sa adopte aceste noi optiuni si formate de continut, ci sa se si adapteze cresterii tendintei muncii la distanta sau de acasa.

Profesionistii ce lucreaza la distanta interactioneaza pe aceasta platforma deoarece substituie cumva mediul de lucru in echipa, care le lipseste.

In ce priveste brand-ul personal pe LinkedIn, va trebui sa va axati pe gestionarea „marketing-ului conversational”. Creati sondaje la care audienta sa doreasca sa participe, adresati intrebari deschise, folositi imagini autentice din cadrul de lucru in „stories” sau creati mesaje referitoare la momente sau etape importante din cariera.

De partea sa, LinkedIn mizeaza pe dezvoltarea paginilor unor afaceri mici si mijlocii (SMBs). multe dintre ele deja profita de noile elemente interactive disponibile.

Iata ce devine interesant atat in privinta brand-urilor personale cat si a celor corporate. Conversatiile pe LinkedIn, in mod obisnuit un loc unde comunicarea este centrata pe afaceri, au atins chestiuni de interes public, sociale, economice. De ce conteaza asta? Pentru ca obliga (atat persoanele, cat si brand-urile, companiile) sa isi exprime si sa isi impartaseasca valorile.

Daca vreti sa aveti succes pe LinkedIn in 2021, fiti pregatiti pentru transparenta. Michaela Alexis expert LinkedIn; are un curs numit Building Your Empire on LinkedIn si este co-autoare a Think Video: Smart Video Marketing and Influencing.

#10: Se schimba comportamentul de conectare prin LinkedIn

LinkedIn este actualmente afectat de spam-ul in masa, ceea ce ii face pe oameni mai ezitanti si sceptici in a se conecta si mai usor a se simti „agresati” de mesajele comerciale. Acest gen de comunicare afecteaza relationarea si perceptia asupra celor care o practica (reputatia).

In 2021, marketer-ii e de dorit sa se axeze pe construirea de relatii si nu pe atragerea de noi conexiuni al caror unic scop sa fie o propunere comerciala „in pasul 2”.

Specialistul in social media se va stradui sa construiasca relatii relevante, pe termen lung, prin LinkedIn, relatii care sa nu fie percepute drept tranzactionale.

Efectul va fi nu doar in relatii consolidate. Mai multe persoane din audienta relevanta vor vedea si vor interactiona cu postarile respective, iar acest tip de relationare va continua sa adauge valoare carierei pentru mai multa vreme decat o campanie curenta, punctuala. AJ Wilcox expert de top LinkedIn si autor LinkedIn Ads Demystified. Este si fondatorul B2Linked.com, agentie de publicitate a LinkedIn.

Sursa: Social Media Marketing Trends 2021. Tips from Pros.

Categorii: Recomandari comunicare 2021 | Comments Off on Tendinte social media marketing 2021

Provocări la reflecție (abordate prin social media)

24 februarie 2021 ©LOTcomm
23 februarie 2021 ©LOTcomm
19 februarie 2021 ©LOTcomm
19 februarie 2021 ©LOTcomm
18 februarie 2021 ©LOTcomm
Categorii: Teme de reflectie | Adauga un comentariu

Pilonii sistemului imunitar

In ciuda promisiunilor unor „remedii minune” pentru sistemul imunitar de care abunda internetul, ideea de baza este ca un sistem imunitar puternic este creat avand grija de noi in timp si prin moduri care ar trebui sa fie / sa ne devina rutina: exercitiu fizic regulat, alimentatie sanatoasa, odihna suficienta, evitarea excesului de alcool, cultivarea calmului si, eventual, aportul de vitamina D – pe cat posibil din surse naturale.

In Raportul tendintelor asupra starii de sanatate la nivel global (Global Wellness Trends Report for 2021), Dr. Ken Pelletier, profesor universitar la medicina, spune asa:

Intregul concept potrivit caruia iti poti “stimula” imunitatea este un nonsens, iar in ceea ce priveste sistemul imunitar, “stimularea amplificata” e chiar periculoasa. Un sistem imunitar hiper- sau ultra-activat este atunci cand corpul se ataca pe sine, calea spre tot felul de boli autoimune. In cazul COVID-19, s-a constatat ca un sistem imunitar super-activat a generat o „furtuna de citochine” care a ucis oameni.

Asadar, sintagma „stimulare imunitara” NU e una inspirata. Ideea este: ECHILIBRU, imuno-stabilizare.

Din pacate, este ceea ce a scapat din vedere o majoritate. Multi oameni s-au indopat cu suplimente si alimente promitand efecte imuno-stimulatoare. Daca ai fost „victima” vreunui tonic din soc sau a unor capsule gumate din super-plante pentru imunitate, nu esti singura.

E momentul sa te opresti sa mai irosesti bani si sa-ti risti sanatatea. Vitamina D are rolul ei, dar nu trebuie exagerat. Pelletier puncteaza la obiect:

Sistemul imunitar nu se modifica prea mult prin vreun aliment, produs supliment sau prin vreo planta medicinala anume. Acestea sunt prescriptii mult prea simplificate pentru ceva atat de complex.

Si atunci, ce functioneaza? Este vorba despre cei 4 piloni ai sanatatii pe care trebuie sa te concentrezi — miscare, alimentatie, odihna si cultivarea starii de calm.

Situatia medicala curenta a adus in atentie, ca tema in sine, sanatatea sistemului imunitar. Oamenii sunt interesati de ceea ce pot face in plus. Iata cateva considerente:

Santatatea metabolica: Produsele pe care le-ai consumat e posibil sa fi facut diferenta intre faptul ca te-ai imbolnavit sau nu. E nevoie de o alimentatie echilibrata care sa nu genereze si sa nu mentina inflamatie in organism.

Dieta personalizata: Se constata tot mai evident prin studii, ca aceleasi alimente pot avea efecte foarte diferite in cazul unor persoane diferite, prin prisma metabolismului individual si a microbiotei (sistemul gastrointestinal, unde rezida 70% din sistemul imunitar). O dieta personalizata se poate face pe baza unor teste de sange si genetice, din care se extrag indicatorii relevanti.

Postul intermitent: Studiile au probat ca este o modalitate de regenerare a sistemului imunitar.

Sanatatea imunitara este un mod de viata, nu rezultatul vreunui tratament sau „remediu miraculos” — iar in cazul optim este un rezultat colateral al unui stil de viata deja integrat.

Categorii: Pentru sanatatea ta (verificat!) | Adauga un comentariu

„Speranțe la cutiuță”: Elmiplant, Farmec, Vichy

Anotimpurile femininului: frumusețea naturală reînnoită

Ce diferențiază versiunile propuse (promise) comercial?

Elmiplant e mai suavă, un subtil joc cooperant între masculin și feminin, și un imbold irezistibil: ca să arăți așa cum te simți! Pe de o parte, susține mesajul brand-ului: ești în formă, trebuie să și ARĂȚI pe măsură, dar „se riscă” un pic, câtă vreme etapa din viață pe care o țintesc e cu tot felul de provocări, stări de indispoziție…

Promisiunea Farmec pare că se vrea integrată unui ritual deja existent. Femeia stăpână pe ea, împăcată cu sine, căreia îi prinde bine un transfer de încredere dinspre o actriță (…) și căreia îi propune un plus de „speranță gero-VITALĂ!”

Vichy, în schimb,aruncă mănușa sfidător. E singura care își permite substantivul ascuțit ca un verdict necruțător: îmbătrânire! Activ nu e suficient, superactiv să fie! Și LiftACTIV!

Așa cum în ranița bărbatului luptător cu vitregiile vieții stă în așteptare… bastonul de mareșal, în trusa-cu-speranțe a femeii, sfidată de trecerea timpului, dar necedând fără luptă, e musai să fie, gata armate, fiole sau creme cu formule, inevitabil, INOVATOARE!

Cât despre asemănări, materialul integral e aici

Categorii: Industria de frumusete | Comments Off on „Speranțe la cutiuță”: Elmiplant, Farmec, Vichy

Contracarează propaganda conștientizând tacticile publicitare

Obiectivul n-ar trebui sa fie conversia, ci… indoiala!

Intre date/realitati alternative si minciuni sfruntate, adevarul n-a fost nicicand mai gri. Pentru fiecare punct de vedere exista un „contra-punct” pe forum-urile sociale. Oricat de rapid am semnala prejudecati in modurile in care altii filtreaza si proceseaza informatia, asta contribuie prea putin la a descuraja pe cineva sa creada in si sa impartaseasca datele alternative.” In esenta, ne inecam in discurs. Sporovaiala sociala nu isi va schimba cursul de la sine; spre a fi eficient, e nevoie  sa fii convingator. Natura umana este astfel alcatuita, incat faptele in sine nu sunt suficiente. Asa cum putem observa cu usurinta, mai ales prin prisma discursului politic, cel al administratiilor guvernamentale, oamenii reactioneaza emotional la informatia pe care considera ca o stiu deja si se implica spre a o proteja. Infiltrarea in acest tip de camere-ecou poate parea intimidanta, dar publicitarii fac asta de ani de zile spre a lansa campanii emblematice si „a bruia” altele—iar formula este mai simpla decat ai crede.

Oamenii au tendinta de a cauta si a accepta informatia care le confirma credintele, respingand-o pe cea care ii contrazice. Este vorba de asa-numita prejudecata a confirmarii si este destul de bine inradacinata in experienta noastra sociala. A impartasi o anume perspectiva ajuta la formarea grupurilor de coeziune, iar in termeni de evolutie, grupurile cooperante au fost esentiale pentru supravietuire. Prejudecata confirmarii re/consolideaza relatiile, intrucat afirma—cu persistenta—ca o anume abordare/naratiune este adevarata; creeaza bariere pentru identitate. Are rolul de a stabili rapid si de a re/consolida aliante, care, la randul lor, comporta un set de obligatii privind accesul la resurse si siguranta.

Prejudecata confirmarii nu ne anuleaza gandirea critica. Doar ca ne face foarte critici in privinta punctelor de vedere diferite, in vreme ce estompeaza auto-critica. Ne sustine perspectiva in vreme ce, in mod figurat, „tipa” spre a indeparta ce o contrazice. La fel opereaza si publicitatea eficienta. Campaniile eficiente iti spun ce vrei sa auzi si ceea ce, la nivel primar, stii deja —da, tu—esti special/a si vei fi si mai si datorita acestui produs, prin aceasta achizitie. Daca publicitatea functioneaza in niste limite legale, ceea ce, teoretic, previne lansarea-intretinerea unor minciuni sfruntate, totusi in domeniu se sare calul prin informare partiala sau prin inducere in eroare. Pe de o parte, realitatea acestui cadru este ca nu permite expunerea intregii povesti a produsului, dar, pe alta parte, noi, publicul, nu vrem neaparat sa o auzim.  Vrem sa stim cum ne consolideaza stima de sine. Prin urmare, cele mai multe mesaje de marketing sunt variatiuni pe aceeasi tema: ai nevoie de asta, meriti asta sau iti doresti asta pentru ca te va face mai competitiv/a, mai in trend, mai de invidiat sau pentru ca un simbol (fizic) al succesului tau va confirma statutul celorlalti. 

Cea mai reusita campanie urmeaza o formula de baza: 1) alcatuieste un mesaj simplu, 2) repeta-l si 3) impiedica publicul sa auda altceva. Acestea sunt regulile generale care fac si minciunile sa razbeasca. Aceleasi reguli pot fi aplicate datelor alternative si retoricii oficiale. Repetitia este cheia. Asa se fixeaza credintele. Dezmintirile ulterioare nu au efectul scontat, pentru ca se reia esenta mesajului, chiar daca sunt aduse argumente impotriva lui. Creierul actualizeaza informatia deja existenta, ceea ce am auzit deja. Pentru a receptiona mesajul complet e necesar un efort, la care putin sunt dispusi.

Campania Nike „Just Do It” (Fa-o pur si simplu) are o istorie indelungata pentru ca respecta formula: foloseste limbaj simplu si un mesaj cu care publicul sau rezoneaza. Desigur, criticii ar putea spune: ei bine, si cum sa o fac pur simplu? Sau cum anume ajuta acest pantof sport? Numai ca mesajul este simplu, repetabil si nu prea lasa loc de discutii.  

Sloganul BMW “Ultimate Driving Machine” (Masina desavarsita) este un alt exemplu sugestiv din aceasta categorie. In  3 cuvinte – in limba engleza (doua in romana), compania a stabilit un asemenea standard, incat competitorii sai sa fie in corzi, iar clientii sa isi doreasca sa il obtina. E simplu, repetabil, iar forta afirmatiei mesajului atinge o coarda sensibila, ceea ce il face greu de combatut.

fâFormula este puternica, dar nu infailibila. Pentru a contra campaniile publicitare, sunt 3 pasi:

1. Testeaza afirmatia adaugandu-i ce omite. Publicitatea isi alege cuvintele cu grija: “confort”, “lux” sau “solutie” jongleaza cu asocieri pozitive, dar lasa in suspans explicatiile intemeiate care sa le justifice (folosirea). Gandirea critica va surprinde si scoate in evidenta rapid ceea ce aceste cuvinte NU spun. In vreme ce „cuvintele potrivite” pot fi suficiente pentru oamenii care simpatizeaza un brand, repetarea unor intrebari-cheie clatina fundamentul (confirmarea).

De exemplu, ce inseamna „desavarsit”? Chiar nu (mai) exista nimic comparabil? Cum se raporteaza la costuri? Ce inseamna, pana la urma, „desavarsit”? Cine va aprecia asta drept „masina desavarsita”? vecinii? Colegii? Cum ii vor evalua „desavarsirea”?

2. Intrerupe repetarea adresand intrebari. Apple a procedat asa cu Microsoft in 2006, in spoturile lor Mac vs. PC. Pentru Apple, o intrebare cu care a l-a provocat pe gigant a fost: “Cum poti ajuta mai bine utilizatorii cu activitati ce nu sunt legate de serviciu?” Primul spot a subliniat ca, in vreme ce PC-urile erau bune la indeplinirea unor atributii profesionale (ex.: foi de calcul), Mac-urile erau grozave in materie de poze, filme, muzica, ceea ce scos in evidenta: computerele aveau de-a face cu viata oamenilor dincolo de serviciu. Cativa ani mai tarziu, Microsoft va intrerupe povestea Apple aducand in prim-plan pretul (mare) printr-un spot, in care un consumator a fost provocat sa gaseasca un computer care sa corespunda cerintelor lui la un pret mai mic de 1,000$. N-a putut gasi un produs Apple, asa ca a cumparat un PC. 

3. Introdu alte perspective. Uneori, pozitionarea ta poate fi sustinuta aducandu-i in prim-plan si pe altii. Subaru are un lung istoric in privinta incurajarii antreprenoriatului social. /O parte/ din veniturile din vanzarea unei masini /merge/ in aceasta directie, ceea ce nu doar a consolidat brand-ul, dar a facut legatura intre o achizitie costisitoare si cu fond emotional cu ceva ce are insemnatate pentru consumator. Chiar daca aceasta nu este o atitudine competitiva in spirit, arata ca e suficient loc „pe aceeasi scena” pentru mai multi „actori”. Dintr-o perspectiva mai larga, dorinta de a imparti cu altcineva lumina reflectoarelor – sau portmoneul consumatorului – sugereaza autenticitate si transparenta, ceea ce poate incuraja publicul sa experimenteze sau sa se angajeze si in alte actiuni (ale brand-ului).  

Sursa: Scott, R. (2004). POLITICS, ADVERTISING, AND EXCUSES: Why Do We Lie? ETC: A Review of General Semantics, 61(2), 187-195.

Adaptare dupa: Anthropology in Practice. To Counteract Propaganda We Should Look to Lessons from Advertising

Categorii: "Crize de comunicare" si gestionarea lor | Etichete: , | Comments Off on Contracarează propaganda conștientizând tacticile publicitare

Încercări lămuritoare într-o situație de criză generalizată, în derulare

O criza generalizata de INCREDERE!

Delimitam in urma cu putina vreme ceea ce am denumit drept „5 erori majore in comunicare”. Pe scurt:

  1. informatia RASTALMACITA/ dubla masura
  2. CONFUZIA (intentionata?) intre informare si promovare, intre stire si opinie
  3. LIPSA ECHILIBRULUI in comunicare
  4. MIZA exagerata pe EMOTIE
  5. separarea / polarizarea si STIGMATIZAREA unei / unor categorii de oameni  

Nu le-am dezvoltat la acel moment, intrucat imi par suficient de sugestive prin ele insele.

Un text recent al unui coleg de bransa, un text plin de cuvinte tari ce duce „stigmatizarea” la nivel „profesional”, m-a determinat insa sa o fac. Pentru ca m-a surprins acest tip de abordare, din doua motive:

Primul: oamenii din comunicare sunt, in general, atenti cu cei care – intr-un moment sau altul, in mai multe chiar -, pot reprezenta ceea ce denumim „public tinta”; sunt rezervati cu etichetele; sunt mai „senzitivi” in general la lumea din jur, care, analizata in detaliu, este fundamentul unor premise, concluzii si „materia prima” pentru strategii, tactici, tehnici in atingerea obiectivelor de comunicare, implicit, ale unui business, ale unei institutii sau organizatii.

Cel de al doilea: oamenii din comunicare sunt eventual „extremisti” doar in materie de… creativitate, non-conformism, ceea ce si presupune o gandire degajata, aerisita, capacitatea de a iesi din limitele proprii macar „in vizita”: daca nu pentru a accepta, macar spre a asculta si – pe cat posibil -, a intelege abordari diferite.

(Sunt si doua motive pentru care textul acestui coleg nu ma suprinde, dar, fiind mai putin relevante, le pastrez pentru mine.)

Problema de fond cea mai accentuat conturata este cea de incredere.

Si cam are motive. Intrebarea este doar in ce masura este premeditat intretinuta.

Studiu de caz: vaccin presupus (si de dorit!) a fi solutia pandemiei. Macar a „temperarii” acesteia.

Un considerabil aport la starea de neincredere il are comunicarea inadecvata.

I) In varianta optima, spre a indeparta orice suspiciune rezonabila, cercetatorii si producatorii e/ra important sa prezinte public datele referitoare la acest produs dezvoltat si sa raspunda la intrebarile care au numitor comun la nivel global; doar cateva sunt mai nuantate…local.

II) In lumea comunicarii instantanee, au putut / pot fi transmise diverse evenimente (de la nunti si…. inmormantari regale, la competitii sportive sau concerte, de exemplu), in schimb, informatiile care intereseaza pe TOATA lumea, raman chestiuni de laborator si „politici interne” ale companiilor, de acorduri intre acestea si autoritati sau tari propriu-zise.

La un moment dat a fost publicat un prospect in cateva zeci de pagini, care a ridicat mai multe intrebari decat sa ofere raspunsuri.

III) Dupa exemplul care noua, romanilor, ne este familiar, cel mai convingator argument in privinta sigurantei era vaccinarea in direct a cercetatorilor insisi si a producatorilor vaccinurilor. In schimb, s-a preferat o mascarada cu politicieni si personaje publice. Intre ele, la noi cel putin, mesajele scrise de altii spre a fi recitate de niste medici altfel respectabili si, oricum, istoviti de solicitarile publice dincolo de cele medicale propriu-zise, invariabil incheiate cu dorit-convingatorul: „Si eu ma vaccinez!”

IV) Fireasca era asumarea de catre companii a situatiilor nedorite asociate administrarii vaccinului. In schimb, ceea ce s-a intamplat a fost acceptarea de catre decidenti a unei clauze prin care sunt exonerate de consecintele oricarui asemenea incident.

V) Informatia curata, obiectiva – de la ceea ce se stie despre virus, la remedii posibile, compozitie vaccin, mecanism de actiune expus in limbaj accesibil persoanelor care NU sunt familiarizate cu termeni medicali (da, SE POATE!), centralizarea si comunicarea posibilelor efecte secundare, din partea PUTINILOR SPECIALISTI PROPRIU-ZISI, a fost „inlocuita” cu opinii ale unor medici avand specializari complementare. Sau nici macar. A rezultat un „haos comunicational…profesionalizat”. Evident ca opiniile tot isi puteau gasi loc, dar de vreme ce comunicatorii oficiali schimba mesajele de pe o zi pe alta si chiar se contrazic in ceea ce transmit….

VI) A existat apoi marea intrebare referitoare la faptul ca medicamentele existente, accesibile (implicit ca pret) sunt expediate in umbra, presiunea fiind pe „internationalizarea vaccinului”.

VIII) De la sfarsitul anului 2019, cadrul care a fost alimentat are o trasatura comuna: cultivarea, intretinerea FRICII. Or, pe asa fond, functiile cognitive (superioare) sunt aproape suspendate. Gasesti justificari pentru „panica la raft”, pentru disperarea aprovizionarii cu… orice! Este in gena noastra sa luptam pentru supravietuire. A trai la inaltimea conditiei umane e un pic mai complex, mai greu. Viata demna, la nivel inalt, nu e tocmai… reflex. Tine de asumare a conditiei superioare pana la stadiul din care sa devina… firesc al vietuirii.

VII) Senzatia de absurd a fost amplificata de reactia unor medici confruntati cu studii si argumente din practica unor colegi din alte tari privind eficienta si siguranta unor asemenea medicamente, cum ca „nu exista proceduri si protocoale medicale” (Oare de cat timp e nevoie spre a fi aprobat ceva CONFIRMAT, fie si prin comparatie cu ceva in stadiu „experimental”?! Sau, mai exact: de ce trebuie sa fie asta o problema??) Revenim la vechea „tara”: avem solutii, dar ne impiedicam de o semnatura. Pana la urma… daca poti salva un om, de ce ai ocoli maniera incercata si validata de altii, cu argumentul ca „nu ai semnatura necesara”?! Ce te impiedica sa o soliciti? E mai etic (medical) sa invoci semnatura decat sa salvezi o viata?! In schimb, in campania zis de informare, in fapt de promovare, s-a trecut fara zabava peste Ordinul Ministerului Sanatatii referitor la Normele pentru evaluarea si avizarea publicitatii la medicamentele de uz uman. Haideti sa acceptam ca e o situatie exceptionala si de comunicare. Dar salvarea vietii unui om este o situatia exceptionala ORICAND!

IX) Frica de boala si moarte intretinute prin raportari specifice zilnice au trecut in cealalta extrema: entuziasmul vaccinului. Am intalnit spoturi si campanii de promovare care sunau aproape ca reclamele la… bere. O alta greseala in comunicare. O comunicare in care informarea e important sa fie echilibrata, transparenta, onesta! Sigur ca emotia a fost intotdeauna „cheia” persuasiunii, dar asta in joaca publicitara cu produse si servicii non-vitale!!

Au circulat si circula inca tot felul de ipoteze, mai mult sau mai putin fanteziste.

X) Cel mai grav mi se pare ca, asemenea unor campanii electorale, oamenii – altfel TOTI in aceeasi situatie, unii, e drept, mai vulnerabili dintr-un motiv sau altul -, au fost separati in tabere „pro” si „contra”. Etichetele nu au intarziat sa fie aplicate. Personal, cel mai mult m-a afectat sa remarc acest lucru la un om care, teoretic, este mai atent la „etichetari” ce coincid cu „stigmatizarea”.

Stand drept si judecand tot drept, situatia poate fi privita pozitv din ambele tabere.

Cei care isi doresc si se vaccineaza, pot fi apreciati pentru… curaj, oricare ar fi resortul lui: frica de boala, increderea in remediu. Dintr-un reflex de auto-flatare, avem tendinta de a ne atasa unui argument subiectiv: responsabilitatea fata de celalalt. In fapt, vaccinul este in esenta o modalitate de auto-protejare. Cei vaccinati pot dezvolta boala – chiar daca, se spune, forme mai usoare, implicit e posibil sa o transmita; poate chiar in lipsa unor simptome.

O dovada de reala responsabilitate fata de aproapele din partea celor doritori e/ra nu afisarea de mesaje pe retele sociale, ci acordarea de prioritate persoanelor vulnerabile si din categorii „critice” la nivel social. In schimb, s-a practicat – uneori si cu titlu de glorie in privinta reusitei, cautarea de „scurtaturi PCR” in atingerea obiectivului ultim: accesul la vaccin „peste rand”. (PCR – explicit pentru cei mai tineri = Pile-Cunostinte-Relatii).

Un argument rasucit al „taberei pro” militante este ca persoanele care manifesta rezerve sau chiar se opun sunt retrograde, conspirationiste, obscurantiste… Iata cum in anumite conditii „dreptul la cercetare” se suspenda! Pana deunazi, persoanelor religioase li se reprosa ca se incred orbeste, implicit ca ratiunea le este deficitara… Iata cum cei mai ferventi adepti ai vaccinarii, „oameni ai sec.XXI”, moderni, civilizati imbratiseaza cat se poate de firesc… credinta: credinta in vaccin.

Cei care nu isi doresc sa fie vaccinati, de partea lor, pot fi apreciati pentru generozitate, fie si colaterala, nefiind concurenta pentru doritori; cu atat mai mult cu cat dozele de vaccin sunt insuficiente momentan, organizarea lasa mult de dorit, iar autoritatile au o constanta atat in actiuni cat si in comunicare: bulversarea!

Categorii: "Crize de comunicare" si gestionarea lor | Comments Off on Încercări lămuritoare într-o situație de criză generalizată, în derulare

De ce argumentele „reci” nu pot înlătura credințele false

Exista date, argumente, „adevaruri obiective”, pe de o parte, exista credinte (personale) pe de alta parte si mai exista lucruri pe care iti doresti atat de intens sa le crezi, incat devin „adevaruri obiective” pentru tine.

***

Teoria disonantei cognitive  disconfortul puternic de a gazdui doua idei (sau ganduri) aflate in conflict – a fost dezvoltata de Leon Festinger, specialist in psihologie sociala, in anii 1950.

“Un om cu o convingere e un om greu de schimbat,” au scris Festinger, Henry Riecken si Stanley Schacter in cartea When Prophecy Fails (aparuta in 1957 si in care este detaliat studiul ce sta la baza teoriei mentionate). “Spune-i ca nu esti de acord cu el si iti va intoarce spatele. Arata-i date sau cifre si iti va pune la indoiala sursele. Fa apel la logica si va esua in a intelege punctul tau de vedere …” Sa presupunem ca ii sunt prezentate date dincolo de orice echivoc si negare, ca este in eroare in privinta a ce crede: ce se va intampla? Se va dezvalui nu doar netulburat in convingerea lui, ci chiar mai sigur de „adevarul sau” decat inainte.

Aceasta recalibrare mai puternica in contextul unor date disonante, este un mod de a reduce disconfortul si este parte a unui set de comportamente cunoscute in psihologie sub denumirea „rationare motivata” (motivated reasoning). Rationarea motivata este modul in care oamenii se conving pe ei insisi sau raman convinsi in privinta a ce vor sa creada – cauta informatii care sa le confirme „adevarul” si le invata mai usor; in schimb, evita, ignora, subestimeaza, uita sau pledeaza impotriva informatiei ce le contrazice credintele personale.

***

In 1877, filozoful William Kingdon Clifford a scris un eseu intitulat “The Ethics of Belief,” in care a afirmat: “Este gresit intotdeauna, oriunde si pentru oricine sa creada orice daca nu exista suficiente dovezi” (It is wrong always, everywhere, and for anyone to believe anything on insufficient evidence).

Lee McIntyre adopta un ton moralizator similar in cartea sa Respecting Truth: Willful Ignorance in the Internet Age (2015): “Adevaratul dusman al adevarului nu este ignoranta, indoiala sau chiar neincrederea. Ci este gresita cunoastere.” (The real enemy of truth is not ignorance, doubt, or even disbelief. It is false knowledge).

Ca este etic sau nu, ramane cumva in afara chestiunii, intrucat oamenii se vor insela si vor crede lucruri ce nu tin de dovezi concrete. Iar intelegerea lor asupra a ceea ce cred va fi ades incompleta – chiar daca au dreptate.

Insa, o intreaga paleta de neadevaruri—teorii ale conspiratiei, inselaciuni, propaganda s.a- reprezinta un real pericol cand se raspandesc precum ciupercile dupa ploaie si prind radacini in mintea oamenilor. Doar cei din afara le pot intelege falsitatea, pentru cei care le adopta au statutul de „adevar”.

La prima vedere, este greu sa accepti ca evolutia ar fi permis oamenilor sa reziste la date (evidente).

Dar, din perspectiva evolutiei, exista lucruri mai importante decat adevarul. Supravietuirea, de exemplu, este mai importanta decat adevarul.

Si, desigur, adevarul devine mai complicat cand e vorba nu doar de ”urmeaza sa fiu mancat sau nu?” Asa cum antropologul si psihologul Pascal Boyer (Washington University, St. Louis) subliniaza in cartea sa The Most Natural Thing: How Evolution Explains Human Societies: “Mediul natural pentru fiintele umane – asa cum este apa pentru delfini sau gheata pentru ursii polari – este informatia oferita de altii… Fara comunicare, oamenii nu pot supravietui.”

In acest mediu, oamenii care detin informatie valoroasa sunt valorizati. Dar cunoasterea presupune un cost —timp si efort. Daca ii poti face pe oameni sa creada ca esti o sursa de incredere – chiar daca NU esti, obtii beneficii FARA (A FI NEVOIE DE) EFORT. Cu alte cuvinte, mincinosii prospera daca oamenii ii cred. Astfel, unii cercetatori au sugerat ca rationarea motivata se poate sa se fi dezvoltat ca un fel de „scut impotriva manipularii”. Tendinta de a ramane ancorati in ceea ce cred deja ar putea ajuta la protejarea oamenilor de la a cadea in plasa oricarui sarlatan care vine cu o poveste convingatoare.

“Acest tip de lupta intre deceptie si detectie este obisnuita in natura,” scrie Boyer.

Potrivit lui, raspandim povesti pentru ca stim ca modul cum oamenii reactioneaza la ele arata daca sunt pregatiti sa fie solidari cu noi sau nu. “A avea suport social este, din punct de vedere al evolutiei, de departe mai important decat a cunoaste adevarul despre niste lucruri care nu iti afecteaza in mod direct viata.”

***

Desi credintele false apartin unor persoane individuale, sunt sau pot deveni si un fenomen social.

***

In 2016, Oxford Dictionaries au ales termenul “post-adevar” drept „cuvantul anului”. Potrivit definitiei: “se refera la sau denota circumstante in care datele obiective sunt mai putin influente in modelarea opiniei publice prin comparatie cu apelurile la emotie si credinte personale.”

Cartea lui Farhad Manjoo’s True Enough: Learning to Live in a Post-Fact Society, suna de parca ar fi aparut ieri —prin argumentele despre modul cum media fragmenteaza/polarizeaza, despre cum credintele personale „bat” faptele, informatia sau despre cum realitatea obiectiva in sine este pusa sub semnul intrebarii—insa a fost publicata in 2008.

***

Mare parte din modul in care oamenii vad lumea nu are de-a face cu „adevaruri obiective”. Ceea ce nu insemana ca adevarul este „suspendat” sau ca oamenii nu isi pot schimba gandirea. Dar toate acestea par sa sugereze ca, oricat de puternic este argumentul sau oricat de puternica evidenta, sunt sanse minime sa convinga pe cineva de adevar daca acel cineva NU VREA SA CREADA acest adevar.

Se pare ca daca oamenii ajung sa isi deschida mintea, acest lucru e mai posibil sa se intample pe fondul interactiunii de grup.

Julie Beck, editor senior @ The Atlantic. Articol integral

Materiale similare:

Cum ne saboteaza canalele de (ne)stiri

Categorii: Noutati, opinii.. si altele | Comments Off on De ce argumentele „reci” nu pot înlătura credințele false

Tendinte si Statistici /2021/ in comunicarea cu consumatorii

Comunicarea cu consumatorii, experienta cu produsele si mai ales nivelul de satisfactie al acestora au impact esential asupra loialitatii fata de o marca. Indiciu cu atat mai important, cu cat parcugem o perioada in care 70% din consumatori au spus ca au apelat la alte marci decat cele alese in mod obisnuit. Sigur ca poate fi o schimbare temporara, dar riscul de a pierde din masa de clienti este real. Deveniti si mai atenti la aspectele practice ale achizitiilor, consumatorii se pot gasi in situatia unei „legaturi emotionale” puternice cu produse ce au raspuns nevoilor intr-o perioada de criza, legaturi emotionale pe care marcile incearca sa le creeze si sa le intretina din afara, controlat, in „vremuri pasnice”.  

Iata in continuare cateva statistici si tendinte privind experienta consumatorilor de care companiile e bine sa tina cont.

  • 76% dintre consumatori se asteapta ca nevoile sa le fie intelese.
  • Satisfactia angajatilor ca prioritate ofera companiilor avantaj competitiv si faciliteaza pastrarea angajatilor valorosi.
  • Sume fabuloase se pierd in fiecare an din cauza unei relatii deficitare cu clientii (In America este estimata la 1.6 trilioane $).
  • Consumatorii sunt dispusi sa plateasca cu 17% mai mult pentru o experienta buna.
  • Companiile care se orienteaza pe satisfactia clientilor sunt cu 60% mai profitabile decat celelalte.

 Tendinte in modelarea experientei consumatorilor:

  • aplicatii premium pentru clienti entuziasti
  • o abordare flexibila a experientei consumatorilor
  • digitalizarea experientei consumatorilor
  • asistenti virtuali
  • crestere in implicarea in programe de fidelitate
  • servicii clienti prin realitate augmentata (AR)
  • focalizare mai mare pe experientele mobile
  • „repartizarea personalizata” in call center-e

1. aplicatii premium pentru clienti entuziasti

Companiile sunt constant interesate de cresterea profitului pe termen lung / client (customer lifetime value); acesta poate fi dificil de obtinut la nivelul clientilor cei mai loiali. Acesti clienti sunt foarte valorosi pentru afacere, dar gasirea de cai noi, conveniente in privinta costurilor, care sa imbunatateasca experienta (satisfactia) lor este o provocare. Cum sa reusesti asta cu clienti deja „prinsi” in programele de beneficii oferite de companii?

Companii mari, precum Nike si Adidas au decis sa gestioneze acest lucru prin crearea de aplicatii premium pentru super-fanii marcilor. Aceste aplicatii sunt dedicate unui segment anume din publicul-tinta al companiei si menite sa imbunatateasca experienta unui anumit grup de utilizatori.

De exemplu, Adidas, companie de echipament sportiv a carei sursa principala de profit sunt produsele destinate fotbalului, a creat aplicatia Tango: utilizatorii-clienti Adidas se pot alatura unei comunitati in cadrul careia pot posta si genera provocari legate de fotbal pentru alti utilizatori ai aplicatiei. Desi utilizatorii vizati sunt un segment mic, compania stie ca probabilitatea este foarte mare ca ei sa interactioneze si chiar sa cumpere echipamente Adidas.

2. o abordare flexibila in privinta experientei consumatorilor

Potrivit Gartner, 66% dintre persoanele de decizie din companii se asteapta ca modelul lor de afaceri sa se schimbe in urmatorii 3 ani. Brand-ul cu traditie Fender, de exemplu, si-a studiat publicul-tinta si a realizat ca utilizatorii lor isi abandonau instrumentele (chitare) in aproximativ un an de la achizitie. Compania a decis sa dezvolte un serviciu pe baza de abonament, care invata utilizatorii cum sa cante la chitara prin inregistrari video de cate 7 min., zilnic. Aplicatia a atras peste 100,000 de utilizatori, iar veniturile au ajuns la 400,000 de $.

Provocarea schimbarii poate fi ceva dificil pentru unele companii ancorate in abordari traditionale, dar este important sa ai mintea deschisa si sa iei in calcul modalitati inovative de a delecta consumatorii.

3. digitalizarea experientei consumatorilor

Potrivit unui studiu Harvard Business Review, 72% dintre specialistii in strategii de afaceri au afirmat ca eforturile lor de digitalizare nu se ridica la inaltimea asteptarilor in materie de venituri. 62% din subiecti au spus ca se lucreaza la noi initiative care sa faca afacerile lor mai digitale.

In acest moment nu prea exista piedici in digitalizarea experientei consumatorilor. Programele dedicate sunt larg accesibile si exista numeroase resurse care ajuta la implementarea unei abordari bazate pe tehnologie. Unele companii pot ezita in a investi intr-un concept nou pentru ele, dar vor realiza in foarte scurt timp ca au ramas in urma competitorilor. Previziune tehnologii 2021 destinate experientei consumatorilor (customer service).

4. asistenti virtuali

Pentru companiile in dezvoltare, una dintre cele mai mari provocari este sa faca fata cresterii numarului de solicitari telefonice si prin email din partea consumatorilor. Poate fi dificil pentru echipele dedicate acestor servicii sa se descurce fara a fi angajati alti operatori care sa gestioneze canalele-suport. Programele de AV atenueaza aceasta presiune; desi nu pot inlocui un operator uman, pot raspunde rapid la intrebari simple, ceea ce inseamna economie de timp si pentru consumatori, si pentru companie.

5. crestere in implicarea in programe de fidelitate

Clientii loiali este mai probabil sa cumpere din nou si sa recomande produsele sau serviciile altei persoane. Intrucat acest segment creeaza cele mai bune oportunitati pentru conversii, companiile se vor concentra intens pe maximizarea venitului prin intermediul lui.

O modalitate de a face acest lucru este sa fie inscrisi in programe de loialitate recompensate financiar in functie de obiceiurile de cumparare si de recomandari (catre noi clienti).

Un exemplu foarte bun in acest sens este programul Amazon Prime. Pentru 119 $/an, membrii au acces la beneficii premium, precum livrare gratis sau alte avantaje de tin de fluxul operational. Potrivit unui sondaj, 82% din gospodariile in care veniturile depasesc 110,000 $ sunt inregistrate in acest program.

Potrivit acluiasi studiu, acesti membri cheltuie cu 250% mai mult decat utilizatorul mediu Amazon.

6. servicii clienti prin realitate augmentata (AR)

Nnoua tehnologie poate deschide oportunitati in materie de inovatie. Realitatea Augmentata ofera un mod diferit de a imbunatati experienta consumatorilor, prin integrarea unor elemente digitale in realitatea fizica. Acest lucru poate ajuta la vizualizarea modului cum un produs poate fi utilizat fara a fi propriu-zis cumparat.  

De exemplu, IKEA foloseste AR pentru a ajuta consumatorii sa isi dea seama cum un obiect de mobilier va arata in interiorul casei. Acestia au acces la un catalog online, pot selecta un obiect, iar apoi sa foloseasca dispozitivul smart pentru „a transfera” produsul in locuinta. Este astfel facilitat procesul de achizitie a unor produse mai scumpe, care necesita timp mai indelungat de evaluare si reduce semnificativ retur-urile de mobilier (implicit „insatisfactia subiectiva”).

7. focalizare mai mare pe experienta mobila

Potrivit cercetarilor, 52% din traficul pe internet este generat prin dispozitive mobile. 50% dintre utilizatori vor abandona un site daca nu este optimizat pentru mobil.

8. „repartizarea personalizata” in call center-e

Este o noua tehnologie in materie de servicii clienti ce include integrarea analizei interactiunii in timp a utilizatorilor (serviciilor) unui call center obisnuit. In loc ca repartizarea solicitarilor sa se faca la intamplare, „repartizarea personalizata”, pe baza istoricului unui anumit client, permite ca acesta sa ajunga la operatorul cel mai in masura sa ii ofere solutia potrivita. In acest mod, clientii cu diferite nevoi, obiective si asteptari pot avea o experienta optima in materie de servicii.

Mai multe despre modul in care gandirea deschisa (creativa) poate imbunatati experienta consumatorilor.

Material girat: HubSpot

Categorii: Recomandari comunicare 2021 | Etichete: , | Comments Off on Tendinte si Statistici /2021/ in comunicarea cu consumatorii

Evolutia marketingului prin continut: care sunt provocarile si spre ce se indreapta

O strategie inspirata de marketing prin continut este una din cele mai potrivite modalitati prin care o afacere isi poate contura identitatea de brand, atrage interesul potentialilor clienti si tine aproape un public implicat.

Peisajul practicii in materie de marketing de continut e in continua schimbare.

Iata cum a evoluat in ultima decada si cum va evolua in urmatoarea.

Cum a evoluat marketingul prin continut in ultima decada

Google a schimbat regulile jocului

In 2011, Google a realizat studiul sau de referinta Zero Moment of Truth (ZMOT). A descoperit ca 88% dintre cumparatori folosesc ceea ce se numeste un Moment Zero al Adevarului — descoperire si stadiu de constientizare in ciclul de cumparare, in care cauta un produs inainte de a-l cumpara. Google a descoperit si ca discutia cu o persoana (word of mouth) era factor esential in influentarea acelui moment.

Studiul ofera un punct de referinta unic in contextul evolutiei marketingului prin continut. Surprinde esenta a cum si de ce companiile era necesar sa se axeze pe marketingul prin continut in anii 2010.

Era dovada tacita ca „povestile” companiilor erau spuse online — mult dincolo de capacitatea de control a departamentelor de marketing — si era in interesul lor sa ajute la conturarea acelor discutii.

Studiul ZMOT a subliniat nevoia de optimizare online serioasa – Search Engine Optimization (SEO). Pozitionarea buna in materie de cuvinte-cheie relevante pe motoarele de cautare a devenit esentiala pentru impulsionarea prezentei online a unei companii – cat mai sus in rezultatele generate de cautari, si pentru „a ramane in carti” pentru „momentele zero ale adevarului” consumatorilor.  

Dar studiul n-a fost singura „bomba” pe care Google a lansat-o la inceputul anilor 2010. Tot cam atunci, algoritmul de pozitionare in cautari al Google a fost schimbat pentru a descuraja „intesarea cu cuvinte-cheie” – practica de a folosi in mod repetat cuvinte-cheie pe mai multe pagini ale unui site, spre a influenta pozitionarea cat mai sus in rezultate.

Schimbarea a reprezentat parte din efortul constant al Google de a oferi utilizatorilor experiente online pozitive, utile. Partial i-a reusit: companiile au trebuit sa se axeze pe producerea de continut de calitate si relevant.

Cresterea social media

Dar evolutia marketingului prin continut nu era legata exclusiv de motoarele de cautare. Cresterea spectaculoasa a retelelor sociale — una din cele mai perturbatoare tendinte din istoria umanitatii — a avut de asemenea un impact considerabil. Aceste platforme au adus un nou mod de consum de continut: unul pasiv (spre deosebire de cel prin motoarele de cautare – cautarea unui anumit raspuns la o anumita intrebare, prin retele sociale continutul te cauta pe tine)

Tendinta a impulsionat crearea de continut mai usor de distribuit, care sa atraga atentia si care sa se poata raspandi usor pe canalele social media.

 

Continutul video s-a impus in forta

Mai ales in randul consumatorilor tineri. In jurul lui 2017, mai mult de 50% din consumatori doreau sa vada continut video al marcilor ai caror fani erau – mai mult decat orice alt tip de continut.

 

Cum va evolua marketingul prin continut in urmatoarea decada

Continutul video va continua sa fie in prim-plan

Optimizarea pentru mobil este esentiala si aduce noi oportunitati

Continutul de succes va fi mai empatic, bine directionat si avand prioritate consumatorul

Material girat: HubSpot

Categorii: Recomandari comunicare 2021 | Comments Off on Evolutia marketingului prin continut: care sunt provocarile si spre ce se indreapta

„Spirala tăcerii” -cum funcționează, implicații

Din dorinta de a ne potrivi cu ceilalti, nu spunem intotdeauna ce gandim. Exprimam doar pareri care par sigure. Iata cum functioneaza „spirala tacerii” si cum putem descoperi ce gandesc oamenii cu adevarat.

***

Fii onest/a: Cat de des te simti in masura sa iti exprimi opiniile adevarate, fara teama de a fi judecat/a? Cat de des „iti musti limba” intrucat stii ca parerea ta nu este una populara? Cat de des eviti sa-ti exprimi orice fel de opinie de frica sa nu fi judecat gresit situatia?

Chiar si in societatile ce incurajaza libertatea de exprimare, cei mai multi oameni adeseori nu spun ce gandesc. In schimb, se straduiesc sa analizeze situatia si sa isi ajusteze parerile corespunzator. Despre asta e vorba in ceea ce se numeste „spirala tacerii”, o teorie a comunicarii dezvoltata de catre cercetatoarea germana Elisabeth Noelle-Neumann in anii 1960 – ’70. Aceasta teorie explica modul in care societatile isi formeaza opinii colective si cum luam decizii despre subiecte delicate.

***

Cum functioneaza „spirala tacerii”

Potrivit teoriei lui Noelle-Neumann, dorinta de a ne exprima o opinie este rezultat direct al cat de populara sau nepopulara consideram ca este. Daca o consideram nepopulara, vom evita sa o exprimam. Daca o consideram populara, ne vom face un obiectiv din a expune faptul ca gandim la fel ca ceilalti.

Controversa este un alt factor ce influenteaza disponibilitatea de a comunica ceva—se poate sa ne dorim sa exprimam o opinie nepopulara DAR NEcontroversata, insa nu una nepopulara SI controversata. Desfasuram un dans complex oricand ne impartasim opinia in legatura cu ceva ce are incarcatura morala.

Perceptia personala asupra a cat de „sigur” este sa exprimam o anumita opinie rezulta din indiciile pe care le culegem, constient sau nu, in legatura cu ce cred ceilalti. Ne facem un calcul interior in functie de semnalele transmise prin media dominante, ce auzim ca vorbesc altii (ex: colegi), de ce posteaza prietenii din liceu pe retele sociale sau raspunsuri anterioare la ce am spus candva.

Cantarim, de asemenea, contextul particular in functie de cat de anonimi ne simtim sau daca afirmatiile noastre e posibil sa fie inregistrate.

Ca „animale sociale”, avem un motiv intemeiat sa constientizam daca exprimarea unei opinii se poate dovedi neinspirata. Coeziunea grupului e data de opinii similare. Oricine exprima o parere nepopulara risca sa fie exclus social, deoarece consecintele pot fi concrete (ex: pierderea locului de munca, penalitati juridice) sau mai putin formale, precum faptul ca ceilalti devin mai putin prietenosi sau mai putini dispusi sa fie asociati cu tine. Astfel, pesoanele ce au opinii nepopulare si le reprima spre a evita marginalizarea.

Acest lucru este un important instinct. Pentru supravietuire. Singura situatie in care cineva impartaseste relaxat o opinie divergenta este cand considera ca altii gandesc la fel, ca o vor accepta sau ca vasuporta doar consecinte minore. Instinctul biologic nu determina doar modul in care oamenii se comporta, ci poate modela comunitati. E aproape imposibil sa te eschivezi nevoii de acceptare.

Astfel, reactiile de raspuns la opiniile minoritare le imping spre o zona cu putina vizibilitate – de aceea Noelle-Neumann a folosit cuvantul “spirala.” De fiecare data cand cineva exprima o opinie majoritara, consolideaza sentimentul ca e sigur sa procedezi astfel. Si de fiecare data cand cineva receptioneaza o reactie negativa la o opinie minoritara exprimata, este un semnal pentru cei care o impartasesc sa evite sa o exprime.

***

Un studiu relevant este cel privitor la dezvaluirile lui Edward Snowden si perceptia publicului. Poate fi analizat in detaliu AICI

***

Consecintele „spiralei tacerii”

Rezultatul ultim al Spiralei Tacerii este punctul in care nimeni nu exprima public o opinie minoritara, indiferent cat de multi oameni cred in ea. Prima consecinta a acestui lucru este ca imaginea pe care o avem despre ceea ce oamenii cred, NU este intotdeauna corecta. Multi oameni gazduiesc opinii pe care nu le-ar marturisi niciodata prietenilor, colegilor, celor din familie sau anturajului virtual (comunitatii sm).

O alta consecinta este ca posibilitatea dezacordului ne face mai putin dispusi sa exprimam o opinie, spre a nu amplifica un anticipat conflict. 

Daca vrem sa aflam ce cred oamenii cu adevarat, trebuie sa excludem posibilitatea unor consecinte negative (ex: un manager care impune termene limita foarte stranse, despre care se discuta „in soapta” ca afecteaza starea de spirit si chiar eficienta angajatilor, dar ca ar sanctiona pe cine nu se conformeaza, nu poate avea o imagine reala asupra stilului sau managerial in conditiile date.)

a treia consecinta este ca, ceea ce pare a fi o schimbare brusca a opiniei predominate, este de fapt rezultatul unei schimbari in privinta a ce este acceptabil a fi exprimat si nu in privinta a ceea ce oamenii gandesc/gandeau cu adevarat. O persoana publica care expune o parere controversata dar nu este sanctionata – intr-un fel sau altul -, poate sa ii incurajeze pe altii sa procedeze la fel. O modificare a legislatiei poate face oamenii sa se simta confortabil spunand ceea ce oricum gandeau.

A patra consecinta este ca niste reprezentanti foarte vocali ai unei opinii minoritare pot avea o influenta disproportionata la nivelul discursului public. Acest lucru e cu atat mai adevarat, cu cat acea minoritate este parte a unui grup deja influent.

Desi nu era cazul in vremea enuntarii teoriei, internetul face posibil ca o minoritate vocala sa faca opiniile ei sa para mai prevalente decat sunt de fapt -si, in consecinta, si mai acceptabile. In fapt, opiniile extreme, avand mai multa trecere in mediul online, pot parea normale, intrucat persoanele echilibrate, cu opinii moderate, nu considera motivant sa sa faca auzite.

In medii unde anonimatul este posibil si prezent, Spirala Tacerii poate ajunge sa se inverseze si astfel pozitionarile si opiniile marginale sa aiba cea mai mare expunere.

Categorii: Imagine, comunicare | Comments Off on „Spirala tăcerii” -cum funcționează, implicații