Metamorfozele „brand”-urilor in lupta pentru identitate, pozitionare (II)

Si mici incidente pe parcurs…

Clinica Santé: inca bajbaie in comunicarea identitatii

 

Schimbam scenariul si regia, pastram… aceeasi fascinanta actrita. Maia Morgenstern incepe un monolog ce transmite ideea ca recomandarile altora ne pot duce in eroare, aducandu-ne surprize neasteptate (implicit in materie de pret). Cateodata mai fac greseala de a-i lasa pe altii sa aleaga in locul meu… (cum ar fi la restaurant, cand mergi pe alegerea ospatarului). Ei, cand e vorba de sanatate, e esential sa faci alegerea cea mai buna si… sa te bazezi pe tine insuti/insati, ne spune pe sleau, convingator. In final nu ezita (insa) sa ne recomande clinica cu pricina. Si-acum, ce sa intelegem: sa luam in calcul (/serios) sau nu recomandarea? 😉

Pe care din ele? 😀

 

Enel.ro – greu cu digitalizarea all-in-one

 

Inspirata ideea de a atrage e-generatiile, familiarizate cu virtualul pana la a se identifica cu el, in ajutorul celor mai „pe traditional, asa”, pentru a se descurca cu aplicatiile si platile online confortabil si in siguranta. Numai ca, pe fondul unor imagini cu oameni reali, textul e prea putin adaptat (a se citi si: prea putin credibil). Ca bunicii pot prelua, din zbor (a se citi si: dupa ureche), expresiile tinerilor – preluate de acestia insisi direct din engleza -, foarte posibil. Dar ca bunicutelor le-ar iesi si spelingu‘ e un pic cam mult.

Am fi zambit complice la cuvantul „falău”, de exemplu, imaginandu-ne-o si pe cea mai simpatica (si virala!) bunicuta, cea a lui Mircea Bravo – Tanti Lenuța, daaaaa!!! -, cooperand complice cu nepotul nazdravan… in lupta cu digitalizarea. Cand, insa, vreunei bunicute i se asociaza impecabil: „follow”, hmmm!! In consecinta, aplaudam doar ideea in sine. Tot e ceva pentru o companie maaaare si… taaaare rigida in comunicare pana mai deunazi…

 

Mastrelle pariaza, Uractiv Forte… reconfigureaza

Daca pariaza insistent pe magia rromanesca cu Mastrelle Flora Plus, Fiterman Pharma ridica stacheta – la nivel de intelligence 😎 prin Uractiv Forte. Produs delicat pentru situatii delicate. S-a gasit o solutie eleganta. Evident/a cu atat mai mult, cu cat ruleaza in paralel cu campania pentru un produs oarecum din aceeasi categorie, dar in cazul caruia limbajul este atat de „tare si uscat”, incat nici suava domnita-reper sau ideea ca este sigur de folosit si de catre femei insarcinate nu-l mai poate salva.

O fi eficient, dar putea fi eficient si in mod elegant. Macar ceva mai subtil. Doar suntem in „zodia relaxarii”.  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vezi si partea I (Metamorfozele… Farmaciile Dona, Clinica Sante, Sano Spark… si altele)

Carmen Iulia Orzea, consultant comunicare

Categorii: Imagine, comunicare | Adauga un comentariu

Viitorul marketingului sta in CREATIVITATE. Marketing 2025

Datele si creativitate au fost dintotdeauna doua fete ale aceleiasi monede. DaVinci a studiat arta impreuna cu fizica. Iar Sonata Lunii, a lui Beethoven, nu este doar o compozitie pentru pian — este si o „expresie” matematica (prin succesiunea notelor si a intervalelor, potrivit OpenCulture).

Creativitatea umana va salva situatia (si lumea)

In vreme ce robotii si algoritmii acumuleaza cantitati de informatie ce ar bulversa mintile analistilor de acum doua generatii, creativitatea umana e cea care ne va salva. Creativitatea ofera un scop inteligentei (artificiale). Absoarbe datele si ofera perspective amanuntite. Creativitatea alimenteaza transformarea. Iar transformarea genereaza experiente de impact viabile (si pentru consumatori).

Abilitatea de a valorifica potentialul IA folosind abilitati-specific-umane (soft skills): empatie, munca de echipa, rezolvarea de probleme, este cheia trecerii dincolo de informatie si a dezvoltarii unei inteligente practice bazata pe creativitate.

 

Netflix: combina datele si creativitatea cu maiestrie

Presupunerea a fost dintotdeauna ca Netflix dezvolta continut intr-un „laborator de date”, producand show-uri si filme concepute analitic. Nu e asa. Nu exact asa, in orice caz. In schimb, Netflix foloseste IA spre a alimenta procesul creativ — dand unda verde unor productii care sa raspunda preferintelor unice ale publicurilor-nisa. Este un model inspirat, in care producatorii de filme de autor sunt incurajati sa-si asume riscuri creative, intrucat Netflix stie ca poate identifica cu precizie audienta potrivita. In aceasta privinta, Netflix opereaza la exact punctul de convergenta intre creativitate si inteligenta (IA), servind drept „integrator” intre scriitori, regizori, scenaristi, actori, artisti si alte tipuri de creatori/furnizori de continut creativ — si publicurile in cautare de noi surse preferate de „vizionare-in-lant”.

 

Home Depot: abordarea creativa a datelor

Spre a implica clientii in fiecare punct al interactiunii, Home Depot a unificat toate datele consumatorilor intr-un singur profil al consumatorului . Ranjeet Bhosale, director analiza online si business intelligence, explica, “In loc sa separam masuratorile din surse online si offline, ne concentram atentia sa surprindem tot ce putem obtine: activitate pe site, vanzari in magazin, volumul din call center, volumul retururilor, comenzile anulate si multe altele, ceea ce ne permite sa luam cele mai bune decizii IA spre a imbunatati experinta consumatorilor la nivelul tuturor punctelor de contact.”

 

Disney: foloseste IA pentru a analiza emotia umana

De mai mult de 10 ani, Disney a investit in aplicatii pentru volum mare de date, ceea ce a dus la o serie de inovatii care modeleaza experienta consumatorilor la nivelul intregii „experiente Disney”. Cea mai avansata este o evolutie spectaculoasa in obtinerea feedback-ului publicului – un efort adeseori greoi, minutios – in privinta filmelor inca in faza de productie. Daca inainte era nevoie de echipe care sa adune raspunsuri la sondaje individuale, acum se bazeaza pe o aplicatie, Affective AI, ce analizeaza emotiile umane, obtinute prin analiza faciala a spectatorilor in timpul unor vizionari-test. E o analiza a unui volum imens de date, ce ar fi imposibila pentru oameni. Inarmati cu acest tip de informatie pretioasa, artistii si producatorii Disney pot relua si imbunatati ce realizeaza, spre a garanta o experienta captivanta pentru publicurile din intreaga lume.

Dupa un material de Rena Gradimova, via Marketo

Categorii: Noutati, opinii.. si altele | Comments Off on Viitorul marketingului sta in CREATIVITATE. Marketing 2025

Noua Realitate. Dintr-o data, parca am fi in 2025. Si lucrurile arata BINE!

Parca 5 ani s-au comprimat in ultimele 10 saptamani. Tendintele in evolutie s-au accelerat, devenind ceea ce pare a fi regula si noi metode de a actiona au iesit la suprafata. Marketingul, afacerile, brand-urile au fost intoarse pe dos si experimentam acum noua realitate.

E o veche parabola despre cum o broscuta va rezista intr-un vas cu apa incalzita treptat pana cand va atinge punctul de fierbere, dar daca e pusa intr-un vas cu apa fierbinte, ar sari imediat afara. Suntem precum broscuta. Nu observam o schimbare graduala, dar cand lucrurile se petrec rapid sunt dificil de ignorat. Iar lucrurile s-au schimbat atat de rapid, incat cea mai mare parte a schimbarilor petrecute e dificil a nu fi observata, cum este cazul contrastului intre atunci si acum.

Iata cateva dintre aceste schimbari care, fie veneau spre noi, fie s-au iscat de nicaieri. Ceea ce au in comun este ca au avut un impact profund, pozitiv asupra modului in care opereaza unele afaceri si asupra atitudinilor consumatorilor.

 

Acum toti avem incredere in serviciile digitale

Cresterea increderii in serviciile digitale s-a creat necesitate. Cele mai importante servicii, asa cum sunt cele medicale, au fost fortate sa faca pasul in sfera digitala, iar daca ai ajuns sa ai incredere intr-un doctor oferind consultatii online, iti va fi mai usor sa ai incredere intr-un comerciant, un agent imobiliar sau… o banca.

La un nivel de baza al existentei, nevoia de a cumpara alimente a impins oamenii care nu cumparasera niciodata online sa adopte aceasta modalitate cu bratele deschise. Multi nu-si vor mai dori sa revina la vechea modalitate de a face cumparaturi.

Afacerile care nu aveau prezenta online s-au straduit sa isi construiasca una, ceea ce a accelerat dominanta digitalului.

Pana acum, tehnologia s-a miscat, in general, inaintea societatii, care adesea s-a straduit sa tina pasul cu ritmul schimbarii. Dintr-o data, lucrurile se petrec invers – societatea ar avea nevoie de si mai multa tehnologie decat cea disponibila si invatam sa ne debarasam indoieli mai rapid ca niciodata. Noua realitate „face jocurile”.

 

Voluntariatul ca… business

Instalatori de gaz livrand pachete cu alimente. Factori postali (irlandezi) vizitandu-i pe cei varstnici si vulnerabili. Brand-uri de moda producand masti si combinezoane. Corporatii si afaceri ajutand in modalitati ce trec dincolo de oferirea de bani (donatii) si nevoia de a afisa o… mina preocupa (aka atitudine responsabila). Aceasta imbinare a pragmatismului si filantropiei reseteaza asteptarile in privinta a ceea poate fi facut. 

Post-pandemie, va fi dificil pentru orice afacere ce a oferit servicii de voluntariat sa renunte la ele. S-ar putea sa fie chiar o asteptare a consumatorilor ca brand-urile, odata ce au dovedit de ce sunt capabile, sa faca si mai mult.

 

Mai putine evenimente de amploare si mai multe gratuitati

Toate evenimentele majore au fost anulate si multe au fost inlocuite cu alternative online, care sunt adeseori gratis. Asa ca, nu, nu mai avem interactiunile, conexiunile, oportunitatile. Dar, in schimb, pentru nu mai mult de/cat o adresa de email, obtinem mult continut, idei si inspiratie.

Va mai merita sa fie organizate evenimente de amploare? Industria evenimentelor corporative este de multa vreme „sub lupa” in privinta resurselor pe care le cheltuie si pentru risipa pe care o creeaza. Costurile, risipa si calatoriile asociate, mai ales in lumina reducerii masive a emisiilor pe fondul pandemiei, fac acest gen de evenimente mai dificil de justificat. Si, odata ce a fost permis accesul gratuit, va mai fi cineva dispus sa plateasca?

Evenimentele nu vor disparea. Apreciem prea mult interactiunea sociala, iar post-pandemie aceasta va fi si mai importanta. Dar se pare ca multe vor avea mai mult de furca spre a-si justifica utilitatea, iar altele vor fi inlocuite de versiuni virtuale.

 

La revedere, (condica de) prezenta! Bun-venit, vis de munca flexibila!

Ne indreptam spre munca-la-distanta de ani de zile. In SUA, cel putin, se pare ca aproximativ 30% din forta de munca va lucra de la distanta (potrivit Global Wokplace Analytics). Potrivit aceluiasi studiu, pre-pandemie doar 3.6% din angajati lucrau astfel mai mult de jumatate de saptamana.

Acum, angajatorii pot vedea ca nu este necesar ca fiecare angajat sa se afle intr-un loc unde poate fi vazut tot timpul. Si nici macar nu e asa rau.

Angajatii isi doresc asta si au dovedit ceea ce multi stiau deja: ca pot fi responsabili, productivi si prezenti, fara nevoia de supraveghere continua. Si consecintele sunt binevenite: mai putina naveta, mai putin trafic, mai putina energie cheltuita in mega-birouri.

 

Facand mai mult cu mai putin

Inainte de pandemie, brand-urile evaluau si adeseori reduceau bugetele mari ale agentiilor, preluand munca creativa in interior sau identificand modalitati mai eficiente de  a produce continut. Izolarea a pus capat rapid practicilor risipitoare, costisitoare, inlaturand dintr-o data nevoia de echipe mari.

Aceasta ii obliga pe oamenii din sfera creativa sa fie si mai creativi; rezultatul s-a vazut deja: productii rapid executate, cu maiestrie si poate chiar mai bune decat daca ar fi fost alocati mai multi bani si mai mult timp. 

Am vazut ce se poate realiza cu mai putine resurse, iar a reveni la formula: buget mare- echipe mari, …. hmmm!! Onestitatea a devenit valoare fundamentala; o valoare ce adeseori se dilueaza cand e vorba de productii de durata si multi bani in joc. ”Moderat”, ”mai mic”, ”mai inteligent” se intrezaresc de ceva vreme. Acum, noua realitate este aici! Si nu exista cale de intoarcere.

Dupa un material de Rena Gadimova, via Marketo

Categorii: Noutati, opinii.. si altele | Comments Off on Noua Realitate. Dintr-o data, parca am fi in 2025. Si lucrurile arata BINE!

Consumatorii vor brand-urile „În acțiune!”

Potrivit studiului Edelman Trust Barometer 2020, derulat in 12 tari, incluzand SUA si China, consumatorii apreciaza ca brand-urile joaca un rol important in aceste vremuri dificile. Sintetizand concluziile, Roger Edelman, CEO, a afirmat ca datele obtinute confirma puterea acestora si urgenta ca brand-urile sa actioneze.

 

CUM?

  1. Sa ramana „in lupta” si sa faca ceea ce tine de ele.
  2. Sa actioneze in parteneriat, inclusiv cu autoritati.
  3. Sa gaseasca si sa ofere solutii, NU sa vanda…
  4. Sa comunice cu emotie, compasiune, bazandu-se pe date.

Via: adweek.com

Categorii: Imagine, comunicare | Etichete: | Comments Off on Consumatorii vor brand-urile „În acțiune!”

Metamorfozele „brand”-urilor in lupta pentru identitate, pozitionare

Si mici incidente pe parcurs..

Farmaciile Dona – un brand… aaaa…., nehotarat. DA!

Cel mai evident exemplu in materie de metamorfoze este cel al lantului de farmacii Dona. Dupa o inspirata schimbare de logo, Farmaciile Dona au cautat, in interval scurt de timp – chiar foarte scurt daca e sa ne raportam la implementarea unei strategii ce tine de identitatea brand-ului, imagine, re/pozitionare -, sa-si gaseasca mesajul (potrivit). S-au oprit la „DA. Dona.” Au trecut de la pretentiosul O farmacie cum toate ar trebui sa fie (iar realitatea a dovedit ca, din pacate, nu-i tocmai asa), la mai amiabilul: Aici e farmacistul tau.

Studii, cercetari, argumente, probleme, solutii, evaluare, concluzii… Si tot asa.

Interesant este ca oricare dintre acestea (ca orice din marketing – si-n viata, de altfel), e cu puncte tari si puncte slabe. Concluzia, privind detasat, din afara, este ca brand-ul e… cam nehotarat. DA! Poate in armonie cu femininul denumirii 🙂

 

Clinica Santé: specialisti in… improvizatie?

Un alt exemplu sugestiv, de data aceasta in privinta „ambiguitatii” mai ales, este Clinica Santé. Optand initial pentru transmiterea mesajului – ce se vrea foarte bine subliniat: Specialisti in analize medicale –, pentru o actrita de notorietate (Maia Morgenstern), in diverse roluri (pacient, medic, receptioner clinica, specialist laborator), a derutat publicul. A considerat apoi potrivit sa se auto-ironizeze, propunand-o fatis pe actrita in rolul de improvizatie: mecanic auto (catastrofal). Din dorita de a drege lucrurile, pentru brand e de dorit sa nu isi atraga asocierea cu improvizatia si relativismul in exact ceea ce isi declara specialitatea!

 

Sano Spark un partener spumos… pentru vase, totusi!

Marca de detergent de vase Sano Spark pluseaza relational: „il iubesc, il ador!” se entuziasmeaza utilizatoarea-tinta. Un reputat specialist in brand-uri vorbeste despre nivelul pe care sa il vizeze un produs (prin perceptia pe care incearca sa o construiasca) – dincolo chiar de cel in care consumatorul este indragostit de el -, anume: pasionat. Daca indragostit/a esti cu capul in nori (deci cu mintea… usor ratacita), pasiunea e deja… periculoasa 😉 Cu atat mai mult daca are legatura cu un produs. Sper ca pragmatismul comercial specific sa nu ajunga sa ne chiar… intunece mintile. (Sigur, tine si de noi, de consumatori).

 

Mucegaiul, noua propunere pentru certificarea continutului natural al produselor fast-food?

Regele burger-ilor (Burger King) – dupa cum se autodeclara, s-a riscat in cea mai indrazneata reclama la un produs alimentar de pana acum. Pentru a-si sublinia repozitionarea: produse fara aditivi si conservanti, face dintr-un burger mucegait in mod natural in timp, protagonist in campanie. Ca imaginea s-a raspandit precum… mucegaiul in conditii prielnice (umiditate, caldura…), nu cred sa surprinda pe cineva. Cat vor reusi sa se detaseze consumatorii de imaginea aceasta, eu nefiind fan al produselor tip fast-food, prefer sa nu ma pronunt.

 

Vel Pitar: voluntar sau involuntar, asociere cu filmul „Singur acasa”

Dupa campanii in care a construit migalos pe ideea calitatii produselor (de la ingrediente, la modul de preparare), Vel Pitar a coborat… pe pamant. In lumea virusului contagios. Rational si pragmatic pe fond emotional, Vel Pitar ne propune painea ambalata. Printr-o reclama in care niste personaje – ce personal imi amintesc de cele negative din „Singur acasa” – stranuta peste sau manevreaza neglijent painea. E un pragmatism oportun. Daca ar fi sa fac o bucla in text, m-as intoarce la unul din sloganurile Farmaciilor Dona… Nu doar in conditii exceptionale, ambalajul e de dorit sa devina „regula”. Fara, insa, a face rabat de la calitate. Situatia pe care o parcurgem ne-a demonstrat cat de neglijenti suntem in materie de conditii elementare de igiena. Numai ca nici ambalajul nu ne salveaza de posibila contaminare.

 

Fiterman Farma, intre alint si descantec

Pana si albinutele – cele mai curate in toate privintele vietati -, racesc, dar se si inzdravenesc rapid! Cu Propolis C Raceala si Gripa. O reclama simpatica, cu atat mai binevenita intr-o atmosfera incordata. Aduce un pic de senin. Un punct slab are (indiciul in imaginea de mai jos), dar pentru dragalasenia ideii si a realizarii, prefer sa nu-l dezvalui 🙂

In spiritul echitatii, insa, semnalez si una din scaparile companiei ce detine marca mentionata. Intre produsele din portofoliu are si brand-ul Mastrelle Flora Plus (din categoria produse pentru ingrijirea zonei intime), pe care a optat sa-l duca intr-o zona discutabila. Conceptul e articulat, dar e sub nivelul (strategic, creativ) pe care compania a dovedit ca il poate atinge. Alegerile

 

Citeste si despre Metamorfozele brand-urilor Clinica Sante, Enel, Fiterman Pharma (Uractiv Forte) si altele

Carmen Iulia Orzea, consultant comunicare

Categorii: Greseli in comunicare, Imagine, comunicare | Etichete: | Comments Off on Metamorfozele „brand”-urilor in lupta pentru identitate, pozitionare

„Fete de vânzare” (Shoppable Girls) – campanie de conștientizare a traficului de persoane

Cateva adolescente-fotomodel, purtand o noua linie de creatii vestimentare, au fost expuse in vitrinele unui magazin si in reclame afisate pe Instagram si Snapchat.

Utilizatorii curiosi sa afle mai mult au descoperit ca nu hainele erau de vanzare, ci fetele. Campania este pentru organizatia Covenant House, care ofera suport direct supravietuitoarelor traficului de persoane.

Campania a vizat tinerele posibile tinte ale traficantilor, adolescente ce nu urmaresc stirile, in schimb le place sa faca cumparaturi prin intermediul telefonului.

Website-ul campaniei include informatii referitoare la miturile traficului in scopul exploatarii sexuale, ofera indicii pentru ca tinerele sa fie avizate asupra riscurilor la care sunt expuse si sfaturi pentru a nu cadea in capcanele traficantilor. Au fost directionate reclame (geo-targeting) spre locurile frecventate de traficanti in scopul racolarii: mall-uri, scoli, locuri de socializare ale tinerilor.

Campania Shoppable Girls releva ca victimele nu sunt intotdeauna imediat identificabile, deoarece indiciile sunt adeseori intelese gresit. SG incearca sa-i determine pe tineri sa afle cat mai multe lucruri spre a nu deveni victime si a-i putea proteja si pe altii. Sunt expuse mituri precum: „mie nu mi se poate intampla!”, metoda loverboy, alte strategii si metode ale traficantilor. Cea mai puternica latura a campaniei o reprezinta marturiile unor tinere care au reusit sa se salveze din retele de trafic.

 

PE SCURT, LA OBIECT

Nimeni nu alege sa intre in retea. Traficul de persoane in scopul exploatarii sexuale se petrece atunci cand cineva este atras, pacalit, manipulat sau fortat sa ofere servicii sexuale.

* cele mai multe victime sunt racolate in jurul varstei de 13 ani

* majoritatea covarsitoare (aproximativ 90% din victime ) sunt fete, dar sunt racolati si baieti

* victimele sunt adeseori recrutate prin cineva cunoscut: baieti pe care ii considera iubiti, prin prieteni sau prietene, ei insisi sau ele insele ades victime

traficarea in scop sexual se poate intampla ORICARUI TANAR, indiferent de varsta, cultura, venit, orientare, sex sau zona in care locuieste

* retelele de trafic de persoane ruleaza sume uriase de bani, fiind in topul celor mai lucrative infractiuni

 

ANALIZE SI STUDII; cercetari si consultari cu factori implicati in Canada

Studiu (Ipsos Public Affairs, 2018) privind preventia la adolescente si victime salvate din retele

Parintii pot juca un rol central in educarea fiicelor asupra metodelor de racolare.

* Doar 38% din adolescente spun ca parintii stiu exact ce fac ele in social media. Cu cat creste varsta, cu atat sunt mai reticente in a discuta cu parintii despre asta, despre provocarile cu care se confrunta atat in mediul digital, cat si in afara acestuia, ceea ce, desigur, creste factorii risc.

* Desi fetele spun ca le este destul de familiar termenul de „trafic de persoane”, doar cateva stiu exact ce inseamna. Dialogul parintilor cu ele le ajuta sa fie informate asupra riscurilor, iar increderea construita le va determina sa apeleze la parinti in situatii de pericol.

* Marturiile victimelor salvate sunt o alta confirmare a rolului esential al relatiei cu parintii si al importantei educatiei pentru a sti cum sa te feresti si ce sa faci, cui sa te adresezi daca este cazul.

 

Focus grupuri cu adolescente si mame

*Adolescentele considera campania revelatoare si rezonand cu ele.

* Mamele au apreciat campania a fi un semnal de alarma pentru ele si fiicele lor. Au admis ca se pot dovedi naive in ce priveste activitatile,  comportamentul fetelor lor si au constientizat ca trebuie sa fie atente spre a identifica posibile indicii de risc, pentru a le putea proteja. Tema campaniei ofera ocazia si informatii pentru deschiderea unui dialog.

 

Consultari cu victime salvate din retele

Fetele au apreciat campania a fi „oportuna”, „creativa” si „de impact”. Adolescentele-fotomodel vor ajuta fetele sa rezoneze cu campania si sa inteleaga ca racolarea intr-o asemenea retea se poate intampla oricui. Au mentionat cat de important este ca parintii sa constientizeze pericolul.

 

Cercetare asupra dificultatii eliberarii din retele de trafic de persoane

Covenant House Toronto, in colaborare cu cercetatoarea Sue McIntyre, a evidentiat barierele cu care victimele se confrunta in incercarea de a se salva:

* dependenta totala de traficant

* trauma anterioara si curenta

* teama

* stigmatul si discriminarea

* sentimentul de neajutorare, disperare

* lipsa de sprijin

* lipsa de incredere

* faptul ca nu se percep a fi victime

* izolarea

Categorii: Imagine, comunicare | Comments Off on „Fete de vânzare” (Shoppable Girls) – campanie de conștientizare a traficului de persoane

Olay nu va mai retușa tenul femeilor care apar în reclame

PE SCURT, LA OBIECT

Marca Olay (P&G) a declarat ca nu va mai retusa tenul femeilor care apar in reclamele sale. Deadline: sfarsitul anului 2021

Parte a angajamentului sau, compania va lansa o noua campanie, “My Olay”. Anuntul a fost facut in cadrul unui eveniment desfasurat in New York.

Daca in prima faza este vorba de materiale tiparite ce vor avea „sigiliul” de garantie a autenticitatii imaginilor: „Skin Promise”, in cazul reclamelor din SUA si Canada, ulterior campania va fi extinsa la toate reclamele in format imprimat/tiparit, digital, panouri (OOH) si prin parteneri influencer-i.

Kate DiCarlo, reprezentant senior comunicare Olay, a vorbit despre rolul continutului difuzat prin social media in perpetuarea culturii perfectiunii si a spus ca isi doreste ca marca Olay, prin continutul asociat, sa promoveze atitudinea pozitiva, increderea si forta interioara (strength).

“Dorim sa ne disociem de influentatori care nu sunt interesati sa produca continut care sa corespunda acestor standarde,” a adaugat ea.

 

Marcile din industria produselor cosmetice au fost criticate in trecut pentru practica retusarii fotografiilor din reclame. In urma cu 10 ani chiar Olay s-a confruntat cu o criza majora in Marea Britanie, pe fondul unei reclame dintr-o revista, in care aparea un model „ajustat”. Unilever si agentia sa, Ogilvy & Mather, s-au confruntat cu acelasi tip de criza, chiar in privinta unei campanii ce promova ideea de frumusete autentica („Real Beauty”) pentru marca Dove.

De atunci, unele companii au inceput sa renunte la practica ajustarii imaginilor folosite in comunicare. Un exemplu este CVS Pharmacy care a introdus „sigiliul” de autenticitate „Beauty Mark”, pentru imaginile nemodificate (indiferent ca este vorba de proportiile unei persoane, culoarea pielii, a ochilor, de riduri sau alte caracteristici fizice). Olay promite sa ii urmeze exemplul.

In 2018, Dove a lansat “No Digital Distortion Mark” pentru tot continutul asociat marcii. Compania a depus Juramantul Frumusetii Reale Dove (Dove Real Beauty Pledge).

Demersuri similare au avut loc si mai devreme, alte companii renuntand la Photoshop prin 2014. S-a dovedit o decizie inspirata, acestea castigand teren in raport cu concurenta.

Unele prevederi contractuale par sa includa si interdictia ca persoanele care apar in reclame sa foloseasca Botox sau filler…

La noi, vestea va lasa, probabil, cu buza umflata destule personaje cu aspiratii la statutul de model.

Sursa: CNBS

Categorii: Industria de frumusete | Comments Off on Olay nu va mai retușa tenul femeilor care apar în reclame

Unilever își revizuiește principiile în marketingul vizând copiii

PE SCURT, LA OBIECT

  • Compania spune ca nu va mai tinti copiii sub 12 ani in promovarea alimentelor si bauturilor din portofoliul sau, pe fondul semnalelor alarmante lansate de Organizatia Mondiala a Sanatatii privind supraponderabilitatea si obezitatea copiilor.

 

  • In ce priveste televiziunea si alte media masurabile, nu va mai rula reclame in cazul in care copiii sub 12 ani reprezinta peste 25% din audienta.

Unilever specifica aplicabilitatea noilor masuri la TOATE produsele din portofoliu si enumera la comunicarea de marketing: reclamele tv si radio, activitatile din zona digitala, social media si reclamele digitale, aplicatiile, materialele PR, jocurile online, precum si alte tipuri de comunicare, cum este plasarea de produse. Anterior, compania restransese promovarea la produse care indeplineau „Cele mai Inalte Standarde Nutritionale” ale sale, care luau in considerare continutul de sare, grasimi saturate si zahar.

Mesajul este mai nuantat in privinta aparitiei copiilor sub 12 ani in comunicarile de marketing, afirmand ca acestia vor fi prezenti doar in cazul produselor ce corespund celor mai inalte standarde nutritionale, daca prezenta este „relevanta pentru mesajul de marketing” (cum este o activitate in familie).

“Parintii sau adultii din preajma lor vor fi intotdeauna reprezentati in control asupra accesului la produs”.

In plus, va limita folosirea personajelor-mascota, animate sau desenate, in locurile de vanzare (cum ar fi display-uri din magazine sau vitrinele pentru inghetata) si le va folosi DOAR cu produse care indeplinesc cele mai inalte standarde de calitate.

Aplaudand initiativa Unilever, inchizand usor ochii la „portitele” lasate, ramanem, totusi, cu o intrebare sacaitoare: de ce nu isi asuma cele mai inalte standarde nutritionale pentru TOATE produsele?

Pentru a nu nedreptati concurenta, trebuie spus ca si General Mills nu mai promoveaza catre copii sub 12 ani decat produse care indeplinesc „standarde nutritionale stricte”, asa cum sunt definite prin Initiativa pentru Reglementarea publicitatii la produse alimentare si bauturi pentru copii.

Organizatia Mondiala a Sanatatii a incadrat obezitatea la copii intre cele mai grave probleme de sanatate publica ale secolului 21.

Potrivit unui studiu recent dat publicitatii, in Romania 1 din 4 copii este supraponderal sau obed.

Sursa: CNBC

Materiale info-educative referitoare la alimentatia sanatoasa si prevenirea obezitatii la copii

Categorii: Imagine, comunicare | Comments Off on Unilever își revizuiește principiile în marketingul vizând copiii

Vodafone în dizgrație

Rebrand-uit in Vodafone (ca prin preluare, ca prin „integrare”, conteaza mai putin), si-a asumat o provocare directa. Rosu intens si campanii care mai de care mai vizionare. Ai putea sa spui, pentru tineri cu capul in nori care se arunca cu acelasi entuziam in virtual, ca si oamenii de afaceri spre accesorii care sa le confirme public succesul. Au lucrat dupa toate regulile marketingului si PR-ului dichisit, cu reclame, oferte si proiecte faine, foarte bine articulate pe publicurile vizate si obiectivele de brand (implicit de business). Mai de curand, s-au lasat prinsi in mrejele siliconului si…latexului, imi vine sa spun – desi protagonistii povestilor de brand sunt echipati intr-un material sintetic, in trend prin SF-uri, cu chipuri dragute sau populare, unele destul de prezente prin show-biz. Poate pentru a ne lua ochii de la realitatea imediata?!

O realitate deloc confortabila pentru marca si companie… Cititi continuarea aici.

Categorii: "Crize de comunicare" si gestionarea lor | Comments Off on Vodafone în dizgrație

Cristina Lincu, debut editorial: “Mamă de 3 femeie de 10! Sau… invers?”

Sau…

… despre talantul de a lua viata in serios sub un zambet si de a ramane “in picioare”, traind din plin si cel mai adanc fior

Odata ce devii parinte nu-ti mai apartii. Si, poate, pentru prima data te gandesti serios la lucruri esentiale; iar apoi in mod repetat, cu fiecare noua provocare a copilului/copiilor sau care are legatura, intr-un fel sau altul, cu el/ei.

Cu exact 3 ani in urma, Cristina scria o poezie care-i dezvaluie latura profunda: “Copiii luminii”. Umorul din “Mama de e, femeie de 10! Sau… invers?” e latura complementara. Ele alcatuiesc cel mai spectaculos om pe care l-am cunoscut. Si unul autentic. Cu talent de scriitor in viata de zi cu zi si cu viata in scris. Desi am inteles bine alegerea titlului cartii – din care imi place “jocul”-, n-am agreat ideea ca ar putea fi citit, mama sau femeie de nota… 3. Licenta scriitoriceasca pe care, in modestia ce o caracterizeaza, Cristina si-o asuma. Iar asta (modestia) defel in joaca. Am constatat, in mod repetat, ca oamenii care fac lucruri deosebite nu le expun, “nu ti le baga in ochi”.

La Cristina deosebit nu este faptul ca are copii, fie si 3, ci serenitatea pe care o transfera unor stari care, nu ma indoiesc, o coplesesc uneori de griji, de ganduri. Griji si ganduri ale oricarui alt parinte. Sunt si intamplari sau patanii intrinsec amuzante, pe care ochiul de parinte le insoteste si le pastreaza cu gingasie, ca pe niste daruri de care copiii se vor impartasi cu bucurie in alte momente sau etape ale vietii lor.

Si mai este deosebit modul in care isi vegheaza copiii in caile lor, lasandu-i sa le aleaga. Avertizandu-i, mustrandu-i cand e cazul, dar lasandu-le cel mai frumos dar al vietii, caci, asa cum ii stiu, cei 3 protagonisti ai cartii sunt copii care se bucura de libertate, chiar daca pretul libertatii e uneori dureros, intr-un fel sau altul.

Intr-un firesc al povestii de viata, nu pot sa nu ma gandesc la tatal si barbatul… aferent. Tatal si barbatul care sustine (si suporta) toata aceasta “nebunie frumoasa”, despre care poti sa spui multe, dar un singur lucru nu: ca nu-ti umple viata; de zambet, de nervi uneori, de atitudini curajoase sau de clipe in care sa-ti vina… ”sa-ti iei lumea in cap”. Dar dupa care sigur ai reveni ACASA! O viata faina in firescul ei si fireasca in fainul ei.

Cristina nu are unde sa fuga, caci ar fugi, fie si temporar, doar (cu) o parte din ea. Este evident ca drumul ei tine de acest nobil atribut al femininului: maternitatea. Nu atat prin numarul copiilor, ci prin modul cum se daruieste, inclusiv prin scris.

“Mama de 3, femeie de 10! Sau… invers?” nu e de povestit, e de citit (de ales si de cules).

Si, mai ales, de trait! 🙂

Nu mai retin (din pacate) unde am gasit si cui apartin aceste cuvinte: “Valoarea si puterea unei carti nu sta in ceea ce se vede. In ea este ceva care TRAIESTE.” In orice caz, in aceasta carte traieste frumos.

In asentimentul cititorilor, in mod neoficial “purtatoare de cuvant”, declar cu mintea rasfatata si cu sufletul senin: “Cristina, asteptam continuarea!”

Categorii: Din lumea femininului | Comments Off on Cristina Lincu, debut editorial: “Mamă de 3 femeie de 10! Sau… invers?”