Comunicare cu efecte secundare: medicamente, suplimente alimentare, produse cosmetice

in marSa fi descoperit, oare, producatorii, distribuitorii, vanzatorii produselor mentionate reteta “tineretii fara batranete” in termeni de evolutie a business-ului? In materie de propuneri ispititoare, solutii-minune.. adeseori “la oferta”, cele 3 industrii se intalnesc in aceasta privinta. Un alt punct in care se intalnesc sunt obiectivele de comunicare, intrucat informarea si educarea consumatorilor sunt vitale pentru cresterea pietei. Informarea corecta si educarea adecvata... Dincolo de obiective comerciale, este evident vorba si despre responsabilitatea companiilor, distribuitorilor, retailer-ilor, dar si a specialistilor: medici, farmacisti sau a vanzatorilor (fie ei reprezentanti de vanzari sau personal de vanzari ce ajunge in contact direct cu consumatorii). Ce releva realitatea? Informarea si educarea se desfasoara cu lacune; interesul comercial primeaza. Exista si in cazul acestor industrii – ca in orice privinta in general, momentul in care consecintele devin vizibile, iar in unele cazuri iau si o forma pecuniara, resimtindu-se acolo unde doare mai tare: in venituri, profit.

[Sursa imagine: album “D’ale romanilor…”, Al. Lincu]

Industria farma, industria produselor de frumusete si o industrie – cea a suplimentelor alimentare, situata cumva la “intersectia” celor doua, “ne previn”, trateaza sau vindeca probleme de care inevitabil ne lovim intr-o viata de om. Mai ales de femeie. Din acest motiv, am ales pentru fiecare cateo categorie de produse specifice (intr-un caz si de sezon):

  • industria farma: pilulele contraceptive
  • industria suplimentelor alimentare: produsele pentru slabit
  • industria de frumusete: produse protectie solara

Pilula sub asediu: comunicarea despre contraceptie reia, ciclic, aceleasi situatii Semn ca, atunci cand nu serveste drept lectie, istoria.. se reproduce. Din anii ’60 cand au aparut pe piata, siguranta pilulelor contraceptive este subiectul care le tulbura – la intervale mai mult sau mai putin regulate, existenta. Cu fiecare noua generatie s-a incercat – cel putin s-a vorbit, despre reducerea sau inlaturarea efectelor secundare pentru sanatate.  Ecou mai puternic pare a avea insa ingrijorarea publica, pe fondul articolelor aparute in presa. (Foarte aproape de momentul redactarii acestui material, un cotidian titreaza: “Agentia Nationala a Medicamentului recomanda medicilor sa explice efectele anticonceptionalelor..” De ani buni de zile, desi marcile de contraceptive s-au inmultit, inovatiile au continuat, iar comunicarea – atat cea adresata specialistilor, altor actori implicati, dar si pacientilor sau consumatorilor n-a stat nici ea pe loc, agitatia e aproximativ aceeasi. De ce, cum si ce anume o intretine? Un posibil raspuns si oricum indicii valabile ne ofera un succint popas in istoria contraceptivelor, oferit de un studiu de caz in Marea Britanie, prezentat in Risk and Issues Management. 1989: prof. Peter Shoenhofer declara ca pilulele contraceptive din a 3-a generatie cresc riscul de tromboza. (Pentru informatia completa, trebuie precizat ca cele din a 2-a generatie contineau mai putin progesteron sintetic decat primele, dar fiind similare chimic testosteronului cauzau efecte secundare “unor femei”; cele din a 3-a contineau un tip diferit de progesteron sintetic, menit sa reduca efectele secundare).  iulie 1995: studii ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii arata ca pilulele contraceptive din a 3-a generatie cresc de doua ori riscul de tromboza comparativ cu cele de a 2-a generatie august-septembrie 1995: riscul de tromoboza asociat pilulelor contraceptive devine subiect de presa octombrie 1995: guvernul britanic intra in posesia studiului pan-european (nepublicat); Comitetul pentru Siguranta Medicamentelor (MB) realizeaza un studiu propriu apeland la datele medicilor britanici; CSM recomanda femeilor sa nu mai foloseasca pilule contraceptive din a 3-a generatie 1996: un val de avorturi si sarcini urmeaza crizei/panicii generate; aproximativ 41% dintre femei au renuntat la contraceptivele orale noiembrie 1996: Comisia Europeana decide ca nu se impune nicio actiune in afara de informarea femeilor asupra posibilului risc crescut de tromboza sfarsitul anului 1996: reprezentantul pentru sanatate admite ca guvernul britanic a fost “exagerat de prudent” cand a decis sa recomande femeilor sa nu mai ia pilule din a 3-a generatie Pentru unii, detaliul din formularea “studiul a demonstrat ca pilulele contraceptive din a 2-a generatie prezentau un risc mai scazut de tromboza decat s-a crezut initial si nu ca, cele de a 3-a generatie prezentau risc crescut”, poate fi unul nesemnificativ. In comunicare orice nuanta conteaza – mai ales cand este vorba despre o tema atat de delicata: siguranta, sanatatea; exemplificarile sunt intotdeauna cele mai edificatoare. Intre acestea:

  • informatia referitoare la riscul prezentat de pilulele contraceptive din a 3-a generatie venea pe fondul in care increderea in capacitatea autoritatilor britanice de a gestiona siguranta si sanatatea publica era foarte scazuta (urmare a unui alt scandal medical), astfel ca deciziile si initiativele au fost hazardate
  • declaratia transmisa presei de catre CSM continea un avertisment inainte ca medicii sa aiba posibilitatea sa analizeze rezultatele studiului; practic, informatia a ajuns in acelasi timp la specialisti si pacienti, iar in lipsa unei interpretari adecvate a generat o criza greu de controlat
  • in cazul medicilor, maniera de informare nu a fost cea potrivita, provocand frustrare, nemultumire
  • modul si momentul in care a fost transmisa informatia, la sfarsitul unui briefing de presa pe alta tema, au accentuat importanta si sentimentul urgentei (de a fi facuta publica)
  • formularea “risc crescut”, in lipsa unor date clare, lasa o marja mare de interpretare a riscului real (Potrivit unui studiu realizat pe un esantion de 100.000 femei intr-un an, cele care iau contraceptive orale prezinta risc de tromoboza de 3-6 ori mai mare decat cele care nu folosesc acest tip de contraceptie, iar femeile insarcinate sau in etapa post-partum un risc de 2a ori mai mare decat cele care folosesc contraceptia orala.)

“Politele” crizei pilulei au fost platite de companiile producatoare (si, evident, de cei implicati in “lantul comercial”): vanzarile au scazut cu 12 pana la 23%. Intrebarile “pentru acasa”: daca si cum anticipeaza companiile un astfel de posibil moment, daca si cum se pregatesc pentru el, in ce fel gestioneaza informarea si educarea celor implicati in “lantul contraceptiei”. Urmeaza: Dupa 17 ani.. Crizele contraceptivelor seamana, brand-urile-s noi: Diane 35, Yaz, Yasmin, Cilest… Diane 35: “Daca-i musai, cu placere!” Yaz si Yasmin: promovare de top, procese si despagubiri pentru pacienti de peste 1 miliard dolari Cazul Cilest sau despre cum poti ramane.. “putin insarcinata”

Carmen Orzea, PR Strategist

Categorii: "Crize de comunicare" si gestionarea lor, Greseli in comunicare, Industria farma si de sanatate, Noutati, opinii.. si altele| Etichete: , , | Semn de carte | Urmareste comentariile | Comenteaza | Trackback URL |

Adauga un comentariu

Tu ce parere ai?
  1. *
  2. *
  3. *
  4. Captcha
 

cforms contact form by delicious:days