De la organisme, la legi si comunicare modificate genetic

“De bunavoie si nesilita de nimeni”, Romania a spus: DA! organismelor modificate genetic gmo-mar

Pornind de la insasi definitia lor: “plante de cultura sau animale aparent normale carora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetica, li s-au transferat gene de la alte specii (plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane), pentru a le conferi anumite proprietati noi” (Wikipedia), organismele modificate genetic (OMG) raman o chestiune cu multe semne de intrebare, la care sunt chemati sa raspunda cercetatorii din domeniu, pentru care informatia corecta, completa si etica profesionala ar trebui sa fie “litera de lege”. Informatia pe aceasta tema este multa si variata. Din ce ajunge la publicul larg, ne-a atras atentia o stire*: a fost publicata modificarea la legea pentru protectia mediului, potrivit careia in ariile naturale protejate, de interes comunitar, national si international este interzisa cultivarea plantelor superioare modificate genetic. Exceptie fac ariile naturale protejate de interes comunitar, sit Natura 2000, in baza avizului emis de Academia Romana”. Pe de o parte se interzice, dar “legea nu-i lege fara exceptii”.. Nu ca nu s-ar fi putut da liber 100% OMG-urilor.

 

[Sursa imagine: album “D’ale romanilor…”, Al. Lincu]

Precizarile revistei Capital – documentate fara indoiala, ca “suprafata totala a propunerilor de situri Natura 2000 reprezinta 17,84% din suprafata Romaniei” si ca  “o buna parte din aceste situri se suprapun peste ariile naturale protejate de interes national (parcuri nationale, parcuri naturale si rezervatii) starneste alte nedumeriri. Pentru noi, cel putin. Textul initial al legii mentiona:”in ariile naturale protejate sunt interzise: orice activitati de obtinere, cultivare, depozitare, prelucrare, comercializare a organismelor vii modificate genetic”.  

Comunicarea modificata genetic are cetatenie universala: “Transparenta, primim, dar sa nu se vada decat ce vrem noi” In ce priveste “comunicarea modificata genetic”, o regasim si la nivelul institutiilor europene (la deciziile carora Romania s-a angajat sa se alinieze in privinta OMG), respectiv al companiei cu cea mai consistenta implicare in promovarea biotehnologiei in agricultura: Monsanto. Mai exact, Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA), dupa ce a dat aviz favorabil comercializarii (in Europa) unei specii de porumb modificat genetic produs de Monsanto, s-a aflat in fata unei posibile actiuni in instant din partea companiei, pe motiv ca “a publicat prea multe date”.  Sintetizand comunicatul Monsanto pe aceasta tema (si parafrazand o celebra replica din Caragiale al nostru), am spune: “Transparenta, primim, dar sa nu se vada..!” Cine decide ce “nu trebuie”?

Razboiul declaratiilor publice: o institutie europeana fata-in-fata cu o companie americana Din ipostaza de comunicatori, apreciem argumentele in favoarea EFSA: “Aceasta transparenta cu privire la datele brute nu este numai legitima, ci si perfect legala, deoarece o lege europeana exclude confidentialitatea studiilor care au impact asupra sanatatii si mediului” – declaratie apartinand dnei Lepage, eurodeputat si fost ministru al mediului in Franta, si decizia directorului general al EFSA – Catherine Geslain-Lanéelle, de a publica online toate datele utilizate de EFSA cand a dat aviz favorabil comercializarii porumbului modificat genetic NK603 conceput de Monsanto, despre care cercetatorul francez Gilles-Eric Séralini sustine ca ar fi toxic**, dar “intelegem mai greu” cum, desi le are in vedere, totusi pare a le ignora continutul. Parca “prin puncte esentiale”.. In egala masura, remarcam determinarea cu care compania isi urmareste si apara interesele, isi mentine pozitia, in ciuda valului de manifestari de protest – sub diverse forme si in multe tari din lume. Daca este sa ne referim la Europa doar, potrivit unei informatii dintr-un articol Financiarul***, “in Ungaria culturile cu organisme modificate genetic au fost arse, iar in Bulgaria, Franta, Italia, Elvetia, Austria, Germania au fost interzise.” Opozitia companiei Monsanto fata de etichetarea produselor  OMG da de gandit. In chiar fieful Monsato, SUA, o initiativa din 2012 privind dreptul consumatorilor de a fi informati corect in legatura cu alimentele pe care le consuma, sustinuta si de celebritati (The Right to Know), a intampinat refuzul companiilor care au de-a face cu OMG. Un refuz de ordinul a zeci de milioane de dolari investiti pentru blocarea initiativei.

Monsanto: obiect de activitate cu risc pronuntat – strategie si tactici de afaceri si de comunicare; minusuri si plusuri

Intr-un studiu de caz – publicat in editia din 2005 a lucrarii “Risk Issues and Crisis Management”, Michael Regester si Judy Larkin considera ca strategia Monsanto de introducere in Europa in anii ’90 a OMG – dupa modelul de succes valabil/aplicat in SUA, a dus la “avarierea marcii” si “ratarea oportunitatii”. Esecul a avut si un pret: 1,5 milioane de dolari. Ignorand semnalele din partea factorilor de decizie, a grupurilor/activistilor pentru protectia mediului, a retelelor de distributie si chiar a consumatorilor insisi, Monsanto a aplicat o strategie agresiva.  Gresita, dupa cum afirma chiar presedintele Monsanto US, Bob Shapiro, la conferinta anuala Greenpeace din 1999: “am considerat ca obiectivul nostru este sa convingem si adeseori am uitat sa ascultam”. Impactul perceptiei negative asupra OMG s-a simtit si in raportul Deutsche Bank din 1999, care recomanda investitorilor institutionali sa vanda actiunile pe care le detineau in companii implicate in dezvoltarea de OMG. Consecinta: scaderea cu 11% a actiunilor Monsanto. Raportul consemna de asemenea ca, pe fondul numeroaselor scandaluri alimentare care au bulversat consumatorii europeni, tactica de a respinge temerile lor (cu privire la siguranta OMG) ca nefondate, de catre niste “unsophisticated Americans” nu este cea mai potrivita. Batalia Monsanto in Europa fusese pierduta. Intr-un mod metaforic, Regester si Larkin vorbesc despre “istoria mancarii lui Frankenstein”. Astazi, misiunea companiei se defineste a fi “agricultura sustenabila”. Mai concret, activitatea Monsanto se traduce in:

  • sprijin pentru micii fermieri;
  • programe educative – in special in stiinta si agricultura, pentru studenti din intreaga lume;
  • burse de cercetare pentru absolventi;
  • parteneriate cu autoritati publice, entitati non-profit si grupuri de sprijin pentru agricultura sustenabila;
  • actiuni filantropice.

Astazi, Monsanto isi permite “sa glumeasca” sau sa provoace spiritul prezentului, cand isi defineste practicile de afaceri printr-o idee de genul: Este Monsanto pe cale sa dezvolte sau sa vanda seminte “Terminator”?    * Este oficial: s-a dat liber Organismelor Modificate Genetic ** Cum se apara cel mai mare producator de organisme modificate genetic in razboiul cu autoritatea alimentara europeana? *** Miscarea “Occupy Monsanto” ajunge si in Romania

Carmen Orzea, PR Strategist

Categorii: "Crize de comunicare" si gestionarea lor, Imagine, comunicare | Semn de carte | Urmareste comentariile |