Neștiință sau rea-credință în comunicarea din „Vremea Virusului”

Cateva nedumeriri

I) Confuzie terminologica (implicit de perceptie la nivelul publicului larg)

Dinspre comunicatorii oficiali, majoritatea medici, au fost de la inceput si se propaga in continuare doua confuzii terminologice

  1. „imunizare”, „vaccinare”
  2. „mutatie”, „varianta”, „tulpina”
  1. Potrivit DEX, „imun” = „care nu poate contracta o anumita boala infectioasa”. „Imunizare” e, desigur, derivat, parte a familiei de cuvinte. Se refera la procesul prin care in urma tratamentului sau prin parcurgerea bolii, organismul devine… IMUN!

Potrivit aceluiasi DEX, „vaccin” este „un produs biologic preparat din germeni patogeni sau din secretii microbiene, care se administreaza prin injectii sau pe cale orala, unui om sau unui animal, in scop preventiv sau curativ.

„Vaccinare” este procesul prin care produsul biologic este administrat…

Dincolo de acuratetea (NU nerelevanta!) a „incadrarii” CORECTE sau nu a produselor Pfizer si Moderna in categoria „vaccin”, problema apare in contextul in care persoanele vaccinate se pot imbolnavi, pot fi asimptomatice, pot transmite. Asadar, cat de „imunizanta” e „vaccinarea”?

Am intrebat, direct, pe secretarul de stat, dl Andrei Baciu, implicat in campania de vaccinare asupra acestui „detaliu”. Nu a dorit sa raspunda, desi este unul din vectorii de comunicare oficiala.

Am intrebat, indirect, pe dr. Adrian Marinescu, implicat intens(iv) in campania de comunicare, tot oficial asadar, insa a replicat ca „nu doreste sa intre in polemica”.

Fara (a dori) ca numele sa le fie publice, un medic infectionist, un medic epidemiolog si un medic de familie, toti implicati in campania de vaccinare, intretin confuzia:

Al doilea mod în care un vaccin anti-COVID ne poate proteja este să prevină transmiterea bolii de la persoanele imunizate către cele nevaccinate. (Sursa: Art. De ce nu putem compara eficienta vaccinurilor anti-covid? „Vaccinati-va cu primul ser disponibil!” – publicat in Adevarul, 26 martie 2021)   

2. In ce priveste distinctia intre „mutatie”, „varianta” si „tulpina”, relevante pentru oameni in masura in care vaccinurile ofera sau nu protectie la un virus – prin natura lui „mutant”-, este „terenul de joaca” al comunicatorilor-de-specialitate. Informati, onesti sau de rea-credinta, manipulatori?

Pentru lamuriri la obiect, recomand: Covid-19 Genomics UK Consortium

II) Cei care iau efectiv decizii, reuniti sub umbrela „grupul de specialisti”, nu au identitate, in schimb au un „scut”: medici respectabili care se straduiesc zi de zi, emisiune dupa emisiune, sa le justifice deciziile.

III) Campania de vaccinare trebuia IN MOD FIRESC sa fie una de INFORMARE-EDUCARE. Ce am vazut, pana acum cel putin, este o campanie comerciala cu „endorsement” medical (aceasta fiind nuanta de „inedit”, intrucat potrivit Ordinului nr.194 / 2015 emis de Ministerul Sanatatii, medicii si publicitatea sunt doua lumi ce NU se pot intalni cum s-a intamplat deja. Acceptam ca este o situatie exceptionala. Maniera in care s-a facut, insa: prin artificii emotionale, nu prin argumente medicale, justifica deplin incadrarea la… comercial atipic.)

IV) Trecut degajat in brosurile „de informare” si repetat ca o mantra in mesajele emise de comunicatorii oficial, atributul „sigur” e contrazis flagrant de adevarul lucrurilor: companiile producatoare ale vaccinurilor s-au acoperit de orice RISC / RASPUNDERE, implicit pe termen mediu sau lung. Israel, tara care a negociat vaccinarea cu prioritate a cetatenilor sai, punand la dispozitia companiei datele acestora, se pare ca a acceptat secretizarea pentru 30 de ani a informatiilor asociate. Altfel, ca detaliu defel nesemnificativ: vaccinarea se face pe semnatura.

V) In loc de INFORMATII ESENTIALE expuse in limbaj pe inteles pentru oamenii de rand, s-a mizat pe EMOTIE. Supralicitata. De la spaima bolii – alimentata zilnic prin bilantul deceselor si al infectarilor, al persoanelor internate la terapie intensiva, prin mesajele de la un moment dat ca nu mai sunt locuri, ca persoanele asteapta pe holurile spitalelor sau in ambulante, la mirajul si promisiunea vietii-de-dinainte odata cu vaccinarea. (Intre agonie si extaz anticipat/e, pentru unii semeni… timpul NU mai are rabdare).

VI) LIPSA de transparenta, doar simularea acesteia.

VII) PR in loc de comunicare PE SUBIECT, LA OBIECT. Exemple:

^ buget promovare in media,

^ prioritate la vaccinare pentru jurnalisti – mizandu-se pe „alinierea” presei la mesajele oficiale; (s-)a reusit in oarecare masura;

^ tactica „poze la vaccin” cu diversi (aka influencer-i) – a reusit sa duca lucrurile in derizoriu. Derizoriul a fost alimentat si de mesajul: „nu doare!” (de parca „of”-ul oamenilor ar fi „au!”-ul).  

Nu mai e PR, ci publicitate subliminala, ideea de maximum absurd: „stilizarea” profilului unei catedrale din seringi, atasata unui text ambiguu: „Acum mai multi romani se pot vaccina”. Inca astept mesaje in legatura cu ce au inteles oamenii din asta.

DA creativitatii, DA autenticitatii si DA, „mesagerii” puteau compensa latura tehnica a unei campanii medicale! Din pacate, nu asta am vazut!

VIII) Intretinerea polarizarii, a dezbinarii la nivelul publicului larg, pe considerente doar de dragul… vrajbei.

Potrivit comunicarii oficiale, persoanele vaccinate sunt efectiv imune sau, oricum, sunt DUBLU protejate (si de injectie, si de celelalte masuri pe care inca sunt obligate sa le respecte).

„Separarea in tabere” nu are fundament solid/rational, e subiectiva.

Daca ne imaginam ipoteza in care, pentru accelerarea procesului de vaccinare – miza majora! -, s-ar achizitiona vaccinuri din China si Rusia, mare parte din cei devotati vaccinarii s-ar repozitiona rapid.

IX) Dezbinare ingrijoratoare intre medici

  • DESI oficial se pastreaza tonul alarmant, justificat – nu aceasta e problema,
  • DESI se insista ca spitalele sunt la limita capacitatii,
  • DESI oamenii sunt terifiati de ipoteza spitalizarii (din comunicarea oficiala) – motiv pentru care prefera sa se trateze acasa, chiar dupa ureche –, raportarea faptului ca sunt infectati fiind al doilea motiv de spaima personala (intrucat nu stiu la ce sa se astepte ulterior),
  • DESI medicii de familie si cei de specialitate din afara mediului spitalicesc pot si contribui/e major la tratarea pacientilor INAINTE ca acestia sa dezvolte faze care sa impuna spitalizarea,
  • DESI…

… intre medici nu e SOLIDARITATE!

In loc de re/castigarea CREDIBILITATII dinspre mediul medical oficial, se mizeaza pe discreditarea celor-din-afara, parte vitala, insa, a sistemului medical si implinindu-si misiunea asumata: tratand oameni care le solicita ajutorul.

In loc de alte comentarii, o alta nedumerire : maniera „strategica” cel putin stranie de impulsionare a vaccinarii: promovarea pr/in biserici.

Daca n-ar fi stranie iar situatia atat de delicata medical, ar fi pur si simplu hilar. Si ironic…

Din rolul si misiunea lor decizionalii nu par sa fi inteles mare lucru; cu atat mai putin din cele ale Bisericii.

Pentru nestiinta mai este cale de recuperare; reaua-credinta, insa, este dintotdeauna si pentru totdeauna in afara Rolului si Misiunii intemeiate pe Hristos – „Calea, Adevarul si Viata”. Inainte de a sfida – poate din nestiinta – Biserica, decizionalii era bine sa o fi „cercetat” ei insisi. Se lasa cercetata – contrar pre-judecatii multora. Ar fi putut descoperi astfel ca: „Piatra pe care n-au luat-o in seama ziditorii, aceasta a ajuns in capul unghiului…” Daca macar in ceasul 12 – fie si ca ultima „instanta” – vor apela la ea, vor descoperi ca sunt asteptati, bineveniti.

Carmen Orzea, consultant comunicare

Categorii: "Crize de comunicare" si gestionarea lor | Semn de carte | Urmareste comentariile |