Cand publicul reduce la tacere calculele de marketing si le incurca pe cele politice

 

levitS-a mai consumat un episod civic. Alegerile prezidentiale 2014.

Ce a facut diferenta sau, mai ales, cine?

In mod clar, nucleul mobilizat al asa-numitului “public pasiv” vis-a-vis de tema politicii. Implicarea acestui “nucleu” si actiunea efectiva. O stampila aplicata cu satisfactie, precum guma de mestecat asezata strategic pe scaunul unuia care te calca pe nervi.

 

Strategii de campanie, atitudini de candidati, discursuri politice

Publicitarii isi pot lua notite din recenta campanie politica. Ma rog, cei care au avut urechi pe faza si ochi vigilenti.

Am vazut cum strategia, atitudinea si discursul “lucrate” in detaliu au esuat. Tot la fel vorbaria si incercarea de umilire a adversarului. Deloc surprinzator, publicul a empatizat cu “victima”.

  • strategia Castigatorului-Dinainte-de-Lupta
  • atitudinea aroganta (specific damboviteana ar completa unii, mai ales prin comparatie cu spiritul rezervat “al provinciei”)
  • discursul gandit “cu punct si virgula”, cu gesturi si mimica exersate, cu intreg arsenalul-suport: hartii pregatite, cifre exacte (sau relativ :D), cu Constitutia si Biblia la vedere.

 

Sloganuri politice

Din doua, unul: “Mandru de lucrul bine facut”? Ramane de vazut..

Sau, din doua, una: ori se romanizeaza neamtul, ori ne germanizam noi!

Am vazut cum sloganurile, creionate pe profilul-aspirational al votantului fidel fiecarei parti, “au gadilat” asteptarile acestuia, dar – doar cu ele, procentele ar fi ramas, cuminti, in “zona de confort” a optiunilor de vot (previzibile).

 

Politica si religie? 

Nici specularea valorosului filon spiritual romanesc n-a fost “lingoul de aur”. Religia, religiozitatea, raman autentice atunci cand se manifesta discret, nu ostentativ; cand sunt traite, nu doar “predicate”. Si tin de taina sufletelor, nu de “munitie” in politica (sau.. comert). E o relatie.. impotriva firii. Chiar daca nu lipsita de tentative de “oficializare”. Repetate.

O dovada de veritabila traire crestineasca ar fi fost, in primul rand, respectul pentru optiunea confesionala a adversarului politic. Insa, campania fusese deja inceputa pe picior gresit.. Nu mai lasa loc de intors. Ba chiar s-a plusat; si mai neinspirat!

 

Sondajele de opinie, in off-side

Nici sondajele nu au indicat, fie macar palid, rasturnarea de situatie: pana in ultima clipa anuntau castigatorul anticipat inca dinainte de primul tur. E drept, doua sondaje din ziua alegerilor au relevat posibila surpriza, insa la o diferenta infima. Or diferenta a fost.. coplesitoare. Alegerile au fost castigate/pierdute la scor!

 

Calcule politice cu minus

Nici calculele politice la nivel de decizii-de-ultima-suta-de-metri n-au confirmat. Atat de puternica e libertatea pe care o avem ca alegatori. Si nu numai cand manvram stampile. Ce facem, in cea mai mare parte, cu ea?

 

In vorbe sa ne luptam!

Am mai vazut si ca, nu dezbaterile unu-la-unu au facut diferenta. Prima dintre ele fiind dominata autoritar de candidatul care a pierdut alegerile, printr-o siguranta de sine care [aproape] a agresat adversarul politic; cealalta, mai echilibrata.

 

Teme serioase de campanie? Nu, vai, o campanie precum partidele (si aliantele dintre ele)!

Modul in care s-a desfasurat campania electorala, cam cu tot ce inseamna “curat murdar!”, de ambele parti, n-a surprins pe nimeni. N-au existat confruntari pe temele importante, punctate foarte la obiect de jurnalistul Ovidiu Nahoi: Presedintele reprezinta Romania la Consiliul European (asa ne-a spus Curtea Constitutionala). Nimic, insa, pe aceasta tema, intr-un moment crucial pentru constructia europeana. Cateva banalitati pe teme externe – aceeasi frazeologie cu parteneriatele strategice, dar nico vorba despre cum trebuie sa contribuim noi la aceste parteneriate. In definitiv, intr-un parteneriat fiecare ofera ceva, nu doar primeste. Amenintarea rusa aproape ca nu a existat in nicio discutie, nici delicata chestiune a unei noi runde de sanctiuni contra Kremlinului. Nici problema numita Victor Orban. Nici pregatirea presedintiei UE din 2019, nici spargerea cercului vicios Schengen-MCV, nici romii, nici imaginea Romaniei in Europa si in lume, nici multe altele. Asa ca, poate inainte de a ridica piatra spre politicieni, poate ar mai trebui sa privim si prin ograda noastra, a jurnalismului ce se vrea de calitate.

Acest gen de schimburi de idei n-ar fi inclinat balanta, pentru ca n-ar fi starnit patimi – or tocmai patimile au animat si mobilizat multimea; dar ne-ar fi facut, poate, ceva mai constienti de atributiile unui presedinte si de abilitatile ce-i sunt necesare.

 

Tinerii cei mai tineri (la propriu sau figurat) si romanii nostri din tarile altora

Sau despre energia si impactul multimii-in-stare-latenta odata existent declicul.

Orice s-ar spune despre influenta tuturor acestor lucruri, care, desigur, exista (influenta! :), nu au fost decisive (lucrurile!).

Decisiva a fost mobilizarea “indecisilor”, in cea mai mare parte a lor tinerii.. cei mai tineri si a romanilor din strainatate care, umiliti de propriii reprezentanti, si-au revarsat of-ul pe retele de socializare si prin orice canal de comunicare dispus sa-i asculte.

Posibila intriga a zilei: cei mai obisnuiti cu rutina si mai “rodati” de experiente, or fi mai putin tineri (la propriu sau figurat) sau mai intelepti?

 

Toata aceasta energie remarcabila isi va fi atins scopul daca, peste 5 ani sau chiar mai putin, acesti oameni vor reveni in tara, cel putin la fel de pusi pe treaba buna cum sunt acum in tarile-gazda pentru ca n-au de ales. Tari in care nu le este lejer sa traiasca, dar pe care le considera o optiune de preferat propriei lor tari.

Si, daca, tot in 5 ani sau chiar mai putin, tinerii nu-si vor cauta cai de a fugi de si din tara lor, de a nu se mai jena de ea, cand viata ii va aduce – vrand-nevrand, in ipostaza de a-si asuma responsabiliatea propriilor vieti. Si… domiciliul stabil.

Lucruri valabile si daca alegerile ar fi fost castigate de celalalt candidat (prin neparticiparea lor :-P)

 

Presiune cat o tara intreaga

Unii i-ar spune: presiunea mamaligii in clocot..

Toata aceasta energie uriasa este, in egala masura, presiunea de pe umerii noului presedinte, numit metaforic intr-an alt articol “gladiator cu armura masiva si un buzdugan ce se ridica prea greu”. Contrazicand perceptia privind “pasivitatea, nationalismul si previzibilitatea mamaligii”, romanii i-au ridicat buzduganul… neamtului, inca tulburat de succesul nesperat. Acesta va trebui sa-l manuiasca atent si cu mare indemanare. Dintr-un motiv similar, chiar daca dintr-o alta perspectiva, unui alt moment la fel de plin de entuziasm si semnificatii: daramarea Zidului Berlinului. In stilu-i inconfundabil, Dan Puric spunea intr-un interviu recent ca pentru noi n-a fost prea vesel, pentru ca……. “a fost daramat peste noi”.

Reactia instinctiva va fi de “a reteza capete”.

Dupa euforia noptii alegerilor, reveniti la ale noastre de zi cu zi, noi avem destula vreme sa vedem daca ne va fi mai bine. Cu siguranta le va fi celor din tabara castigatoare (cu exceptia unui chip, aceiasi!), resuscitati de electori nu de dragul lor, pentru ca i-au vazut ce pot. Daca nu s-ar diferentia “pe culori”, ar fi usor de confundat cu tabara adversa, caci, vorba aceea: “toti o apa si-un pamanat”. Nu, nu de dragul sau de dorul lor au iesit la vot “nehotaratii”! Care ne-au facut sa retraim in piata un “replay” al entuziasmului ce a urmat…….. cam fiecarei runde de alegeri prezidentiale.

 

Euforia multimii, din fapte (bine facute!) se poate tine

Fara noi, fara fiecare dintre noi in locul si rolul sau, Romania nu se poate schimba peste noapte. Nu poate “merge ceas”, chiar daca are “la butoane” un exponent al preciziei, al acuratetei. Desi investit cu o “putere magica”, castigatorul alegerilor va trebui sa sufle rapid praful de pe “ceasul bunicului”, care “deja ticaie a numaratoare inversa”. Iar euforia multimii nu [se] tine cu amageli.

Plictisiti de calculatoare, laptouri, tablete, tinerii isi iau din cand in cand o pauza. A inceput sa le placa sa fie impreuna, sa se intalneasca (si in Piata Universitatii :), sa interactioneze; sa-si atraga si prietenii aproape, printr-un simplu apel de pe mobil. Prin spiritul proaspat, cu siguranta ca le place sa strige: “Sus!” 😉 Si “Uraaa!”

Dar, tot cu siguranta, nimeni nu doreste ca ei sa-si.. doreasca, sa strige si sa se mobilizeze pentru: “Jos!”

 

Daca nici de aceasta data multimea care a decis castigatorul nu va fi multumita, istoricul Adrian Cioroianu spunea ca singura sansa pentru Romania ramane monarhia. Pana la optiunea “sangelui albastru”, cu nobletea si echilibrul lui, sangele fierbinte al romanilor republicani e vital sa simta schimbarea, dupa cum e important ca fiecare dintre noi sa ne simtim in locurile si in rolurile in care suntem “presedinti-in-exercitiu”. Cu responsabilitati mai mici sau mai mari.

 

Pilde, pilde…

Ziua alegerilor a coincis cu o zi dedicata in calendarul ortodox “pildei samarineanului milostiv”. O persoana din “teapa” considerata cumva cea mai de jos de catre evrei, totusi, singurul dispus sa-si ajute semenul, chiar daca de alt neam, “cazut intre talhari”, ignorat si ocolit de ceilalti care l-au vazut in suferinta lui (un preot si un levit). S-au facut speculatii cu referire la cuvantul Patriarhului Romaniei. Dincolo de orice mesaje subliminale sau tocmai CU ele, spiritul atat de viu si liber al romanilor poate extrage numeroase semnificatii.

 

Un lucru este, insa, sigur, de noi insine, nici macar Dumnezeu nu ne poate salva!

 

PS:  pana cand politicienii se obisnuiesc, unii cu victoria, ceilalti cu infrangerea neasteptata, si-si (re)fac jocurile, publicitarii si marketerii lucreaza si ei intens. Atentie, romani (si nu numai), la tendinta ce ia amploare: NU lasa publicul (consumatorii) SA GANDEASCA! 

Campania electorala s-a incheiat; cele comerciale si viata in sine, continua! Vom vedea cum. Ramanem aproape! 😉

 

[Imagine: album D’ale romanilor, Al.Lincu]

Carmen Orzea, PR Strategist 

 

Categorii: Noutati, opinii.. si altele | Adauga un comentariu

“Caractere mici” la “oameni mari”. Cuvantul care tradeaza..

 

tanda si mandaSe spune ca in razboi si in dragoste orice e permis. Si in politica, as adauga. De fapt, e implicit. Privita din afara, politica pare:

dragoste cu sila” – sau, fie, un fel de reality show intre “Friends with Benefits” si “No strings attached” – complicaaat!

si

un razboi continuu. Nu doar cu cei din afara… 😉

 

Totusi, chiar orice?!

 

In valtoarea evenimentelor – cum ar fi in plina campanie electorala, in focul luptei, din incrancenare sau pur si simplu din neatentie, pentru o izbanda de moment, poti pierde razboiul. De imagine cel putin. Ceea ce poate parea lovitua de gratie, se intoarce atunci ca un bumerang si cu efect amplificat. Naucitor. Nu ca daca nu s-ar fi intors, ar fi fost, cat de cat, justificabila. Despre ce e vorba mai exact.

 

In campania prezidentiala 2014, o doamna “rosie ca.. trandafirul” in pozitionarea politica, arunca spre un domn “galben-albastru” in insemnele de partid, cu un complet nejustificat argument care sa-l clatine, sa-l dezechilibreze, daca e posibil chiar sa-l nimiceasca. Din punct de vedere uman si in competitia in derulare. “Nu are copii, nu e bun de presedinte.”

 

Pentru cei apolitici, doamna cu pricina, in prezent si purtator de cuvant al candidatului propriului partid – una dintre respectabilele doamne din viata publica si cu un parcurs profesional mai mult decat onorant, atacata si ea “la familie”, fara mila, cu vreo cateva luni in urma (tot asa, “la nivel inalt”, de catre presedintele in exercitiu), era considerata o Doamna.

Declaratia infocata nu doar ca o detroneaza din majuscula, dar se intoarce sub forma de mai multe sageti (galben-albastre, se intelege) – din partea unui “domn”, in ceea ce a fost sintetizat prin: nu e suficient sa ai copii, trebuie sa te si ocupi de ei. Formal, printr-un comunicat de presa, replica a fost:

 

Pentru ca un candidat sa fie un bun presedinte, cati copii trebuie sa aiba, cate neveste, sau dupa caz, cati barbati? Pentru ca un candidat sa fie incadrat in categoria de ‘bun familist’, deci sa fie un bun președinte, este suficient sa iti parasesti nevasta cu care ai un copil si imediat sa te casatoresti din interes cu fata unui sef ierarhic (referire la Ponta – nr.), sau mai trebuie indeplinite si alte cerinte sau misiuni? Desi nu are nicio legatura cu afirmatiile facute in exercitiul functiei, dar stiind ca are o familie completa si se considera o buna familista, deci sunt indeplinite conditiile pentru o viitoare candidatura la Presedintia Romaniei, o rog pe doamna Gabriela Vranceanu Firea Pandele sa-mi spuna cat a investit in educatia si instruirea fiului ei Tudor Stefan Firea, care la sesiunea din vara a examenului de Bacalaureat a obtinut nota 1,2 la Limba Romana, 3,6 la Sociologie si 5,15 la Istorie?”

Nu uita sa adauge ca, unul din fostii presedinti ai tarii din partea partidului pentru care “doamna” comunica oficial, a fost exact in situatia invocata.

Probabil ca partidul si candidatul nu vor pierde razboiul, pentru ca jocurile politice sunt mai presus de oamenii de rand. Cand insa “oamenii mari” isi dezvaluie “adevaratul chip”, chipul de dincolo de imagine, de bunavoie (eventual prin imprudenta) sau prin.. rechizitorii, vine de la sine “vorba de context” – si la propriu, si la figurat, a poetului: “te cuprinde o tristete iremediabila”.

 

In comunicare, in comunicarea publica mai ales, nu poti ignora contextul.

Sigur, e lejer sa constati si sa comentezi de pe margine ceea ce se petrece in ring (sau… pe arena), dar cand lupta se duce atat de jos, cine s-ar amesteca printre combatanti, in lipsa unui interes consistent?!

 

Se spune ca in dragoste si in razboi orice e permis. Si in politica…

Or, exact dragostea si razboiul dezvaluie caracterele. Fara ele nu se [prea] poate intr-o viata de om. Fara politica, da. Pentru unii.. Restul, cam toti.. precum in imaginea de mai sus. 

 

 

Carmen Orzea, PR Strategist

Categorii: Imagine, comunicare | 1 comentariu

Duel in comunicare la nivel inalt sau “galceava intelectualilor” prin cuvinte

duel comProtagonisti:  Florina Cercel, Adela Marculescu, Marin Moraru, Costel Constantin, Dida Dragan, Angela Similea, Adrian Daminescu, Florin Apostol

vs. Andrei Plesu

Marul discordiei: implicarea actorului Radu Beligan intr-o campanie politica.

Andrei Plesu a scos public sabia de cuvinte, intr-o scrisoare deschisa si foarte.. “contondenta”, din care reiau doar o parte:

 

Stimate maestre, 

Evident aveti dreptul sa sustineti si sa alegeti pe cine vreti. Daca se poate, cu argumente mai rezonabile. (Da, ne plac “tinerii energici”. Dar nu votam categorii, ci oameni). Pe de alta parte, dvs. nu va exercitati, pur si simplu, dreptul la opinie, ci va investiti imaginea intr-o jalnica operatiune de propaganda, intr-un exercitiu manipulatoriu de un gust indoielnic. De ce o faceti (cu obisnuita dvs. “finete” culturala, gata sa recurga la locutiuni latine)? Nu mai pot raspunde acestei intrebari cu “pogoramintele” pe care incercam sa le invoc pe vremuri. Pot doar sa fiu trist, infinit de trist, ca intelegeti sa iesiti din scena cu o replica atit de triviala, atit de marunt devotata conjuncturilor. Calibrul dvs. merita un amurg mai nobil.

 

Grupul celor 8 artisti semnatari a dat o replica doar aparent inofensiva de sub “manusa de catifea” – metaforic  aruncata la final lui Andrei Plesu prin invitatia de a-si cere scuze, pentru ca nu ezita “sa puncteze”:

Va respectam parti-pris-ul politic evident al ultimilor 10 ani, va acceptam opiniile expuse in calitate de intelectual, adica de personalitate care se implica in treburile publice. Dar, atunci cand cineva nu este de acord cu o opinie, nu trebuie sa arunce cu pietre, sa denigreze si sa terfeleasca imaginea si munca depusa de o viata intreaga. Cariera de exceptie a maestrului Beligan nu merita in nici un caz astfel de atacuri, pe care le asteptam parca mai mult din partea unor partizani politici obtuzi si nu din partea unui autor respectat ca dumneavostra. 

 

Se vorbeste adeseori despre atitudinea si comportamentul oamenilor in general, dar ale intelectualilor in special, in anii comunismului. Despre strategiile de viata (unii le-au spus chiar “de supravietuire”) adoptate, despre compromisurile pe care le-au acceptat (sau nu!), despre “solutiile de viata” pentru care au optat, sub diverse motive sau pretexte.

Chiar daca vremurile sunt diferite, cel putin sub aspectul libertatii de exprimare.. CONTRA :), observam atitudini si comportamente ale oamenilor in general, dar si ale intelectualilor zilelor noastre, discutabile – si la propriu, si la figurat ;). Din diverse perspective.

Lumea cam intodeauna aceeasi, oamenii, dintotdeauna, cam la fel. Pana la urma, atat atitudinea cat si comportamentul tin de “interior” si nu de “vremuri”.

Concluziile va invitam sa le formulati singuri, eventual dupa ce parcurgeti integral:

Scrisoarea deschisa a domnului Andrei Plesu aici

iar

Raspunsul la scrisoarea lui Andrei Plesu catre Radu Beligan aici 

 

[Imagine: album “D’ale romanilor..”, Al.Lincu]

Carmen Orzea, PR Strategist

Categorii: Imagine, comunicare | Adauga un comentariu

Aproape sigur nu le stii: DREPTURILE tale ca pacient

  • pacient activdreptul la informatie medicala
  • dreptul la confidentialitate si viata privata
  • dreptul sa alegi cele mai sigure metode privind sanatatea reproducerii
  • dreptul la tratament si ingrijiri medicale corespunzatoare
  • dreptul sa ceri o alta opinie medicala
  • dreptul la consultatii preventive
  • dreptul si la servicii medicale acordate de un medic acreditat din afara spitalului
  • dreptul la despagubiri in cazurile de malpraxis
  • dreptul de a-ti exprima consimtamantul

Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din România, cu sprijinul ECC Romania — Centrul European al Consumatorilor si al Dr. Florin Ioan Balanica, Consultant Personal de Sanatate, a lansat campania Fii un Pacient ACTIV!, campanie de informare despre drepturile si obligatiile pacientilor.

Potrivit raportului ‘Puterea pacientilor europeni’ publicat la Bruxelles,pacientii romani sunt printre cei mai putin informati pacienti din Europa, situandu-se pe locul 30 din cele 50 de tari europene.

Motivele tin de lipsa de resurse financiare, de informare si implicare a pacientilor in luarea deciziilor privind propria sanatate. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Romania se afla pe primul loc in Europa ca rata a mortalitatii din cauza cancerului de col uterin si tot pe primul loc la incidenta cazurilor de tuberculoza.

Alte “recorduri nedorite”: primul lor in Europa in ceea ce priveste numarul deceselor prin cancer si primul loc in Uniunea Europeana la capitolul mortalitate infantila in randul copiilor sub 5 ani, potrivit rapoartelor realizate de catre Unicef, Organizatia Mondiala a Sanatatii, Banca Mondiala si Natiunile Unite. O alta statistica ingrijoratoare se refera la numarul romanilor obezi, acesta fiind dublu fata de 2007.

In aceste conditii, Fii un Pacient ACTIV! isi propune sa informeze si sa promoveze drepturile pacientilor atat catre beneficiarii de servicii medicale, cat si catre personalul din sistemul medical. Astfel, campania va cuprinde informari de presa, informari directe, online marketing si workshop-uri dedicate pacientilor si specialistilor din sistemul medical. Informarile directe vor fi indreptate catre pacienti, cu sprijinul asociatiilor de pacienti si asociatiilor de medici de familie, precum si catre personalul din sistemul medical, cu sprijinul asociatiilor profesionale, dar si al spitalelor si clinicilor.

Categorii: Industria farma si de sanatate, Stiri | Adauga un comentariu

Disectie pe comunicare cu politicieni, “jurnalisti”, jurnalisti si publicuri

com_pol2Un titlu dur, taios, precum majoritatea celor care au vizat episodul ce a “acaparat” atentia.. de 3 zile incoace (din 14 iulie).

Cu o inregistrare facuta publica, comentarii la replici, replici la comentarii, comentarii la comentarii, replici la replici.. In fine, o intreaga revarsare de of-uri si “etichete” aplicate celor direct implicati. O serie de titluri de presa din cele mai variate si.. “mesterite”. Unele intepatoare, altele veninoase, unele creativ-jucause, altele “dezlantuite”. Si extrem de putine echilibrate. La obiect.

In jurul lor s-au strans obisnuitele “like-uri”, “share-uri”, comentarii din off, chiar daca on(line).

Ca spectator al unei desfasurari de umori pe care nu o poti evita, remarci o evidenta agresivitate. Un fond patimas, (de) pe care se si “astern” gandurile sau ideile, partis-pris-urile. Foarte multa patima si tot pe atat de putine argumente. Aproape nesemnificative.

Parafrazand o inspirata invitatie publica – titlu de emisiune si concept-umbrela pentru binecunoscuta serie de dezbateri, parca ne e dor de o “intoarcere la argument”.   Sau, oricum, ne-ar fi de folos.

Pentru ca lucrurile sunt simple si clare, dincolo de “condimentele” aplicate de condeie sau voci publice.

 

Politicienii se impart, extrem de simplu, in doua categorii:

  • cei care detin puterea si
  • cei care o vor

Discursul le este pe acelasi tipar si usor de anticipat. Interesele (si discursive) trec de la cele individuale prin “culoare politica” spre a se vedea implinite. “Trecere” deloc usoara, iar obiectivul personal nu se stie daca va fi atins. Totusi, la cata inghesuiala e pe la usile partidelor, deduci, in mod clar, ca incercarea merita! Cu toate costurile ei.

 

”Jurnalistii” sunt aceia care “se coloreaza” si, fie sunt consecventi unei culori, fie sunt cameleonici. Unul din talentele-marca-de-tara fiind “a te descurca” indiferent de vremuri sau tocmai.. dependent de ele, se confirma si in acest caz.

 

Jurnalistii sunt aceia, putini, care isi permit luxul sa fie nepartinitori. De recunoscut prin preocuparea pentru situatii, evenimente, nu atat pentru personaje. In general, sunt de gasit in media de specialitate sau cea “relaxata”, media care ne mai relaxeaza si pe noi prin “dibacia cuvantului” sau a altor mijloace artistice.

 

com_pol1Publicurile

  • publicul politic (pe culori si el)
  • publicul apolitic
  • publicul absent (si de la dezbateri, si de la vot, uneori.. si din propria viata)

Pentru publicul apolitic, dar interesat de ce se petrece in spatiul public – constient fiind ca il afecteaza, tocmai argumentele conteaza.

Spre deosebire de cel “politic”, pentru care misto-urile, bascalia, coloratura de limbaj, agresivitatea verbala etc. sunt “deliciul zilei”. Si cei care i-l satisfac, si el insusi, sunt stapaniti de.. patima. Savureaza comentariile colaterale; pentru el “luptele” n-au nicio miza pentru ca are “castigatorii lui”. Pe care ii stampileaza in mod consecvent.

Publicul apolitic e cel mai impovarat de ce ce petrece in spatiul public si traieste, cred, descumpanirea ca nu [prea] gaseste alternative. Nici chiar “raul mai mic”. Spatiul public ocupat de politicieni – de orice culoare ar fi, cu mai multa sau mai putina vechime “altii, dar la fel”, e un spectacol pe care nu-l agreeaza, dar la care trebuie sa asiste, pentru care trebuie sa plateasca.

 

Gandul-intrebare, reflex, la titlul (si continutul) care mi-a placut cel mai mult din “revista presei pe tema intalnirii de la Cotroceni”: De vina suntem noi, ca-i lasam sa ne conduca, stam pe margine, radem si comentam!, Dana Ciriperu (Ziarul Financiar), este: daca ar face pasul “pe scena”, oare ar reusi sa schimbe ceva? Ar reusi sa se activeze civic, cu bune intentii, fara sa devina un alt “personaj”, asemanator celor.. consacrate?

 

Carmen Orzea, PR Strategist

[Imagini: album D’ ale romanilor, Al. Lincu]

Categorii: Imagine, comunicare | Adauga un comentariu

Se deschide “Gradina de citit”, cu umbra si WiFi gratuit :)

BMB“Gradina de citit”, un spatiu neconventional creat in mijlocul Bucurestiului, va fi lansat oficial, duminica, de la ora 11.00, in curtea Bibliotecii Metropolitane.

“Gradina de citit” este un spatiu public, deschis zilnic, intre orele 09.00 si 21.00, unde oricine se poate bucura de umbra si WiFi gratuit. Spatiul, care a fost amenajat, decorat si colorat cu ajutorul voluntarilor, va gazdui in fiecare weekend evenimente culturale si creative pentru toate gusturile si varstele.

“Ii asteptam pe toti bucurestenii curiosi sa ne calce pragul. Bineinteles, ne-am bucura daca ar aduce cu ei o planta in ghiveci pe care sa o gazduim in «Gradina de citit»”, a declarat Anca Rapeanu, director general al Bibliotecii Metropolitane Bucuresti.

Biblioteca Metropolitana Bucuresti este o retea de biblioteci publice destinate bucurestenilor. Misiunea ei este de a facilita accesul gratuit si nediscriminatoriu la drepturile culturale fundamentale, servind ca un centru comunitar care sustine activ informarea, cercetarea, educaţia si recreerea locuitorilor din Bucuresti si judetul Ilfov.

Adresa: Str.Tache Ionescu 4, sector 1

Cum puteti ajunge: 

Metrou: Statia Piata Romana
Autobuze: 126, 131, 133, 168, 226, 300, 301, 331, 368, 381, 781
Troleibuze: 79, 86

[Sursa: descopera.ro]

Categorii: Din farmecul Bucurestiului de-acum sau de altadata | 1 comentariu

“Lumea imaginii”, o lume lipsita de continut

youer than you“Imagine”: un cuvant si concept la moda cu vreo 10 ani in urma. Atenuat de asaltul altor cuvinte/concepte-la-moda,  astazi e mult estompat sub ubicuitatea si varietatea asocierilor lui “empower”, “masterclass”..

“Imagine”, potrivit DEX: “forma de reprezentare in constiinta a realitatii inconjuratoare pe baza impresiilor dobandite prin simturi”.

In domeniul comunicarii, al PR-ului, conceptul se refera la ansamblul atitudinilor, credintelor, experientelor, prejudecatilor, opiniilor asociate unei persoane, unui grup, unei organizatii, unui produs sau serviciu. Complex, asadar, motiv pentru care s-a si conturat o profesie care se ocupa de “gestionarea imaginii”. Extinzandu-si sfera de activitate, preocuparile s-au impartit pe diverse “specializari”, cum sunt: imagine personala (personal branding), imagine a companiei, organizatiei (employer branding), imagine de produs (branding) si o serie de instrumente care, si separat, si impreuna, incearca sa defineasca si sa promoveze ceea ce esti sau ceea ce vrei sa pari.

Cand intre cele doua exista diferenta, e cu atat mai.. rau – si pentru “fauritorii de imagine”, si pentru beneficiarii ei, cu cat diferenta e mai mare. Pentru ca realitatea scoate la suprafata – mai devreme sau mai tarziu, adevarul lucrurilor.

Astazi, cand consumatorii (publicurile) au atata putere, cat nici nu le vine sa creada, procesul se poate derula foarte rapid.

Intr-un mod interesant, multi dintre cei mai expusi public, “incremeniti” parca in vechi practici, continua sa ignore “noua realitate”. Sau o inteleg gresit.

A vrea sa te imbunatatesti, e firesc. A vrea doar sa pari ca esti preocupat de asta, e o strategie gresita.

“Sistemul vechi” e inca mentinut de un intreg “arsenal” de tactici:

  • cumpararea de opinii si recomandari favorabile
  • oferirea de beneficii contra unor servicii de imagine
  • asocierea cu “alte imagini”, de persoane publice de data asta etc.

Ma intreb cam in cata vreme voi putea citi o recenzie sau o recomandare in care sa am incredere, la cat de compromise sunt notiunile in sine. Nu ma indoiesc ca se va intampla, in contextul in care generatiile anilor ’80 – 2000 (asa-numitii “millennials”) sunt.. in crestere! Acesti tineri, “au nas” pentru fals si taxeaza rapid marcile care incearca sau cred ca le pot insela asteptarile.

Este o schimbare interesanta, ce va antrena:

  • marketingul (promovarea, in general)
  • mentalitatile
  • produsele si serviciile insele

Nu intamplator cred in cele de nisa, care au aparut si se dezvolta pe fond curat, sanatos, mai mult decat in cele (big names) care “se reinventeaza din mers”. Pentru ca TREBUIE!

In oamenii care vor sa fie ei insisi, nu sa se antreneze pe diverse cai si prin diverse mijloace pentru a fi mai credibili in ce vor sa para. Mai discreti, nu zbatandu-se pentru a prinde prim-planul. Mai preocupati de fond, decat de “machiaj”.

In principiul: promite mai putin si depaseste asteptarile (mai popular in expresia de origine: under-promise, over-deliver).

De sub preocuparea – chiar “obsesia” uneori, a imaginii, cu atat mai mult de sub “stridenta” – intr-un fel, in altul sau mai multe, “tipa” lipsa de.. continut. Ca sa nu mai spun ca si atrage atentia asupra ei.

Carmen Orzea, PR Strategist 

Categorii: Imagine, comunicare | 1 comentariu

Institutul de Marketing a scos “Spada Digitala”

DGJoi, 10 iulie, dupa cursul intensiv, concentrat, foarte bine structurat si “presarat” cu studii de caz relevante, Digital Gateway, organizat de Institutul de Marketing, am ramas cu un sentiment foarte bun. Lumea marketingului, chiar a celui mai “incrancenat”de partea tehnica, devine din ce in ce.. mai umana 🙂

In cei 19 ani de cand “am facut cunostinta” cu domeniul  – nu, va rog, nu-mi calculati varsta! :), am tot participat la training-uri, workshop-uri (rebranduite mai de curand, in spiritul trendy-sexy-cool, masterclasses) – un domeniu cu o dinamica…. naucitoare uneori, este intre putinele dati cand am avut sentimentul ca timpul alocat a meritat din plin. Iar asta, gratie “gazdelor”: Oana Sav si Andrei Rosca.

Oana Sav, fondator si coordonator al IM, este omul care simte marketingul in elementul lui, in actiune, urmarind cu ochi ager tot ce misca, anticipand ce va misca. Si nu oricum, cu rezultate! Are flerul specific, indispensabil in exercitarea unei profesii care, daca nu e doar un job ce ajunge sa devina rutina si, uneori, corvoada – asteptand incheierea zilei de lucru, fluturasul de salariu si numarand zilele pana la concediu (iar apoi pana la urmatorul), e fericita ipostaza in care poti face ceea ce iti place, in care nu te impiedici de dificultati si pornesti la drum in fiecare zi cu o stare de.. proaspat. N-am dezvoltat intamplator. Dupa cum ne raportam la ziua lucratoare, asa sunt si lucrurile pe care le facem: rutina, corvoada sau pasionante, proaspete.

Din mijlocul lucrurilor, Oana Sav are pasiune si fler pentru marketing; in plus, exercitiu consistent cat sa “jongleze” cu exemple ce vin manusa pe termeni ce par tot mai sofisticati si pretentiosi. Asa a fost la Digital Gateway: multa interactiune, am parcurs un ghid de marketing digital – expus in stilul caracteristic Oanei, pe modelul KISS (=keep it short and simple), caruia i-as mai adauga doar and to the point, in cazul de fata.

Am ratat, din pacate, prima parte a cursului:

  • introducere in media digitale
  • gestionarea campaniilor digitale
  • noile tehnologii si comportamentul consumatorului in mediul digital

dar am ajuns la fix pentru:

  • mix-ul de marketing si cel de comunicare in digital
  • monitorizarea si masurarea campaniilor digitale

L-am prins in direct si pe Andrei Rosca (agentia de social media Spada), despre care doar auzisem lucruri faine. Mi-a placut pe bune si am remarcat, reconfortant, ca “oamenii de social media” pot fi foarte misto si dincolo de online, de digital.

Andrei a vorbit despre:

  • gestionarea si asumarea riscurilor (in viata, ca si-n digital, in spatele a ceva care “face istorie” e intotdeauna un om care si-a asumat riscul de a face ceva.. diferit, altfel, nou)
  • atributul de a fi rezonabili ca oameni, dupa cum si in lucrurile pe care le facem (se leaga foarte bine si de ce afirmam mai sus referitor la “ce e job-ul” pentru fiecare; daca suntem zilieri sau ne-am gasit si ne dezvoltam vocatia)
  • transparenta (in contextul in care, dupa ani de zile, marketingul a avut “revelatia”ca “dialogul”presupune.. a tine cont si de celalalt, a-l auzi; social media i-au dat glas; un glas care poate zgaltai din temelii “colosii”. Traim o perioada fascinanta si extrem de provocatoare)

A vorbit mult mai fain decat imi iese mie acum, dar sustine training-uri si, evident, nicio relatare nu se poate compara cu “live-ul cu Andrei” 🙂 Cautati-l!

Tendinta investitiilor tot mai consistente in cercetare, va duce la dezvoltarea de noi dispozitive, de tehnologii care mai de care, de produse inovatoare. Ca “exploratori” ai acestora, dar si “surse” in a le face si altora de folos, accesibile sau, macar, cunoscute, oamenii de marketing (si de comunicare, in general) trebuie “sa se reinventeze”. Si inca RAPID! Lucrurile se intampla si se schimba intr-un ritm bulversant. Ca sa tinem pasul, un bun antrenament sunt cursurile Institutului de Marketing.

Multi sunt cei care vorbesc despre marketing. Cei din cadrul Institutului au facut si fac marketing. Pe bune!

Categorii: Uncategorized | 1 comentariu

“Cold War Diplomacy” – o teorie inedita asupra Razboiului Rece (acad. Mircea Malita)

cold war8 iulie 2014: Biblioteca Centrala Universitara, lansarea cartii “Cold War Diplomacy” (Diplomatia Razboiului Rece), autor: Mircea Malita.

La evenimentul moderat de prof. dr. Dan Dungaciu, directorul Institului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane, au participat in calitate de invitati: guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, analistul Emil Hurezeanu si ministrul Educatiei, Remus Pricopie.

Concluzia-sinteza a diplomatului roman este ca perioada cunoscuta sub numele de Razboi Rece s-a bazat pe un acord tacit intre marile puteri, cu reguli bine stabilite, chiar daca niciodata scrise, asumate de acestea.

 

  • criza rachetelor este nereprezentativa pentru Razboiul Rece
  • nu conflictul statea la baza Razboiului Rece
  • niciodata nu se depasea o anumita limita
  • serviciile secrete de la Washington si Moscova au fost importante, fiind intre mecanismele intre care aceste proto-agreement-uri (=acorduri tacite, respectate, desi neconsemnate in scris), erau mentinute
  • si daca ar fi putut aparea un conflict atomic in perioada respectiva, “cele doua mari puteri au gasit o solutie ca sa nu inceapa razboiul”


Ce prevedea acordul tacit intre superputeri

“Primul – nu avem razboi real, nu se recurge la arma nucleara. Doi – se evita confruntarile militare (nu vor fi razboaie conventionale). Trei – nu ne amestecam fiecare in treburile spatiului celuilalt.

Apoi, lucrurile permise: consultarile doctrinare continua, libertatea presei, fiecare superputere are permisiunea sa stabileasca relatii in Lumea a treia cu conditia sa nu afecteze interesele celuilalt.

“Nu se prea potriveste numele de Razboi Rece cu o perioada care este condusa invizibil, in mod pasnic. Ar trebui sa ii spunem ‘Perioada unui acord tacit care a durat patruzeci si ceva de ani'”, a mai spus diplomatul roman, referindu-se la perioada istorica 1947-1989.

In schimb, sustine acad. Malita, adevaratul ‘razboi rece’ s-a desfasurat in perioada 1945-1950, “o perioada neglijata de istorie, care a fost sediul unui razboi european ingrozitor, desi nu s-a scris despre el”, referindu-se la bataliile purtate in spatiul european de SUA, “cu toate mijloacele vizibile si invizibile”, pentru “invingerea partidelor comuniste si aducerea la putere a celorlalte”.

Diplomatul roman spune ca “au fost create armate speciale de rezerva in diferite puncte in Europa de catre americani” cu acest obiectiv, iar adevaratul Razboi Rece s-a incheiat atunci cand partidul comunist din Italia a fost inlocuit prin vot de un partid crestin democrat.

“In momentul acela s-a terminat Razboiul Rece. America a zis ‘Am castigat! Puterea stangii s-a dus pe Apa Sambetei (…) Acestea sunt descoperiri ale unui cercetator de tip diplomat, care nu este nici de tip politic, nici teoretic, nici istoric, ci construieste in special pe lucrurile care nu s-au spus, nu s-au scris, nu au fost exprimate si care fac baza istoriei contemporane”, a mai declarat academicianul Mircea Malita.

[Sursa material: ziare.com]

Categorii: Stiri | Adauga un comentariu

SOS Albinele: “Salvati-ne, sa va salvam!”

„Daca albinele ar disparea de pe pamant, omul n-ar mai trai mai mult de patru ani”. [Albert Einstein]

Aproximativ 85% dintre principalele culturi de pe continentul european depind de polenizarea insectelor, in principal a albinelor, potrivit reprezentantilor UNEP (Programul Natiunilor Unite pentru Mediu)

albinute

  • Pesticidele ar putea duce la disparitia albinelor si ar putea afecta si populatiile de fluturi, viermi, pesti si chiar pasari. Potrivit unui studiu efectuat de 29 de specialisti, citat de phys.org, sunt evidente clare ca pesticidele pe baza de neonicotinoide si fipronil afecteaza mai multe vietati.

 

  • S-a observat ca pesticidele folosite in exces in combinatie cu o crestere a temperaturilor au dus la scaderea alarmanta a albinelor.

 

  • Uniunea Europeana ar putea lua unele masuri pentru a limita folosirea pesticidelor (comisarul european pentru Sanatate si Protectia Consumatorilor). Comisia Europeana a facut deja o propunere prin care doreste ca pesticidele daunatoare sa nu fie folosite pentru o perioada de cel putin doi ani, iar o decizie urmeaza sa se ia in urmatoarea perioada.

 

  • “Unor companii multinationale, cu bugete mari, care au investitii importante in domeniul agriculturii li se permite prea mult si trebuie sa opreasca folosirea intensiva a produselor chimice”. [Greenpeace]

 

 

[Sursa si alte detalii: ro.stiri.yahoo.com]

 

 

Categorii: CSR, Stiri | Adauga un comentariu