Trivializand publicitar Sarbatorile

Henry david ThoreauPublicitatea n-are complexe, prejudecati; exagereaza din dorinta de impact. Dar, in general, respecta lucrurile sfinte.

Ne vom referi in cele ce urmeaza la cateva exceptii. Cand creativitatea este discutabila, cam orice mijloc poate trece drept ingenios.

Publicul, insa, reactioneaza si sanctioneaza marcile, companiile. In cazul consumatorilor romani, religia este un subiect delicat. Constienti de acest lucru, majoritatea publicitarilor sunt prudenti, cu toata ispita mesajului de marketing la zile de sarbatoare.

Doua sunt sarbatorile-reper ale romanilor: Craciunul si Pastele.

Craciunul – ce reactualizeaza Nasterea lui Iisus Hristos, este o sarbatoare mai “relaxata”, decorativa, cu beculete, ghirlande, brazi, cadouri, cu Mos Craciun – multiplicat in vremurile moderne (in diverse forme si formate)… Si, mai ales, cu colinde. Pana de curand, colindele ramasesera neintinate. In urma cu vreo 2 ani, in preajma Craciunului, o companie si-a zis ca e ingenios sa schimbe versurile colindelor cu.. mesaje publicitare.

Pastele este o sarbatoare cu incarcatura spirituala mult mai puternica. Reprezinta practic sarbatoarea-simbol in crestinism, ce reactualizeaza jertfa lui Iisus Hristos pentru recuperarea divinului din om si care culmineaza cu biruinta: Invierea. Precedata de o perioada (=post) in care sobrietatea indeamna la o atentie mai mare la structura noastra umana dincolo de materie, la suflet, sarbatoarea de Paste a impus decenta chiar in mesajele publicitare:

  • Sunt anuntate/promovate, in general, “oferte de Paste”, mai ales de catre super sau hipermarket-uri, principalele beneficiare ale cumparaturilor pregatitoare pentru mesele festive.
  • Cand consumatorii vizati sunt copiii, in mesaje se strecoara, sfios, cateun iepuras.

Este cam maximum-ul publicitar pe care si-l permit companiile, marcile, dintr-o atitudine de respect fata de semnificatia Sarbatorii. Si fata de (propriii) consumatori.

Nu toate insa: o firma de distributie, in chiar mijlocul Postului Pastelui, deturneaza mesajul de sarbatoare de la esenta lui fortand prezenta unei marci (Petrece sarbatorile cu familia.. de produse X, care, prin atributul invocat n-au legatura nici cu “petrecutul”), indeamna consumatorii sa-si adreseze anticipat urari de felicitare in moment nepotrivit, promitand “la schimb” produse. …

Sarbatorilor le-am anulat esenta, semnificatia; copiilor li l-am luat pe Iepuras si i-am naucit in privinta lui Mos Craciun, caruia i-am facut si schimbare de sex si l-am intinerit ca sa fie ispititor erotic.. Parafrazand o vorba de duh, alergand dupa efect publicitar, am prins kitsch-ul. Coborand simbolurile sacre in ordinar, in cotidian am inceput sa confundam esenta cu aparentele si trivialul.

Intre “marile manevre ale opium-ului cotidian” din “Eseul despre standardizarea in publicitate”, Francois Brune o mentiona si pe aceea de a reduce: “Toate dimensiunile existentei umane sunt zilnic aservite rolului utilitar al produselor. Aspiratiile individului sunt altfel reduse la lucruri si inchise in lucruri. Publicitatea are functia de a determina indivizii sa creada ca intreaga lor viata socio-culturala poate fi satisfacuta de consum. Se presupune astfel ca fiecare va regasi caldura familiei intr-o tarta, va trai sentimentul de sarbatoare intr-o pereche de pantofi. Se va deschide catre lume gratie unui slip si chiar il va intalni pe Dumnezeu in propria farfurie.”

Carmen Orzea, PR Strategist

Categorii: Greseli in comunicare, Imagine, comunicare| Etichete: , , , | Semn de carte | Urmareste comentariile | Comenteaza | Trackback URL |

Un raspuns

  1. […] intr-un articol publicat anterior, Trivializand publicitar sarbatorile, ca “atunci cand creativitatea este discutabila, cam orice mijloc poate trece drept ingenios”, […]

Adauga un comentariu

Tu ce parere ai?
  1. *
  2. *
  3. *
  4. Captcha
 

cforms contact form by delicious:days